Deși, în ultimii ani, ploșnițele cerealelor nu au mai pus mari probleme cultivatorilor de grâu, decât punctual, în unele zone, insectele sunt în lan an de an și așteaptă o ocazie favorabilă pentru a se înmulți și a se hrăni.

Ploșnițele cerealelor (Eurygaster spp.) sunt mereu prezente în lanurile de cereale, numai că, în ultima perioadă, populațiile sunt mai mici. Explicațiile sunt multiple, începând cu cele climatice.

Dar chiar dacă nu am avut probleme recente cu această insectă, asta nu înseamnă că am scăpat de un posibil atac.

Pagube cantitative și calitative

Ploșnița cerealelor și-a câștigat ”renumele” de principal dăunător al grâului deoarece în trecut a făcut adevărate ravagii în lanuri.

• Pagubele cantitative sunt produse de adulții hibernanți, care apar în primăvară când temperatura aerului depășește 10-12ºC. Aceștia înțeapă frunzele sau tulpinile, iar ce este deasupra înțepăturii se usucă (frunzele uscate atârnă ca o sfoară, spicele se usucă, devenind albicioase și se smulg cu ușurință).
• Pagubele calitative sunt produse de către larvele și adulții noii generații, prin deprecierea calității glutenului, în urma procesului de hrănire a acestora. Și când se întâmplă, este dureros pentru fermieri, mai ales că atacul survine cu puțin timp înainte de recoltat.

Pentru a se pregăti de iernare, ploșnițele trebuie să își facă rezervele de grăsime (corpul gras) prin hrănire. Adulții noii generații trebuie să se hrănească timp de 10-12 zile înainte de a se retrage spre locurile de iernare.

Dacă avem puține ploșnițe în lan, atunci pagubele sunt nesemnificative, dar dacă populațiile cresc, atunci putem avea probleme, fie acum, fie în următorii ani.

Factorul climatic e decisiv

De un lucru trebuie să ținem cont, iernile sunt din ce în ce mai calde, asta înseamnă posibilitatea ca un număr mai mare de ploșnițe ale cerealelor să treacă de sezonul hibernal.

De asemenea, temperaturile de 10-12ºC pot să apară mult mai repede, așa cum s-a întâmplat în acest an. Prin urmare, e posibil ca hibernanții să fi apărut în lanurile de grâu, din locurile de iernare, mult mai devreme decât în mod normal, chiar de la începtul lunii aprilie.

Și atunci, de ce nu mai avem așa de multe ploșnițe în lanurile de grâu la începutul de vară?

O posibilă explicație sunt ploile și temperaturile mai scăzute care survin, de regulă, în luna mai, fix atunci când ploșnițele depun ouăle pe plantele de grâu.

De regulă, o femelă depune între 70 și 120 de ouă, perioada de incubație durează 7-15 zile, iar larvele au nevoie de 30-40 de zile pentru maturizare, la care se mai adaugă cele 10-12 zile necesare unei ploșnițe adulte pentru hrănire, înainte de a se retrage spre locurile de iernare.

• Dacă în perioada depunerii pontei survin ploi și temperaturi mai scăzute sau furtuni, atunci o mare parte din ouă pot să fie distruse și populațiile ploșnițelor scad. De regulă, așa s-a întâmplat în mulți ani în luna mai.
• Dar nu este o regulă generală, putem avea și luni mai mult mai calde decât în mod normal și mai secetoase. Iar asta avantajează ploșnițele cerealelor. Dar asta nu înseamnă că am scăpat de ele.

Ploșnițele cerealelor pot lovi oricând!

Acestea nu au devenit doar un element faunistic, adică o insectă pe ici, pe colo, așa cum se întâmplase cu gândacul ghebos în perioada generalizării tratamentelor semințelor de grâu.

Ploșnițele sunt prezente în lanurile noastre de grâu an de an și așteaptă condițiile favorabile ca să își crească efectivele. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte, durează câțiva ani, dar se poate finaliza cu surprize neplăcute pentru fermieri.

În urma cercetărilor efectuate la INCDA Fundulea de către Popov s-a descoperit că acest dăunător are o evoluție ciclică de-a lungul timpului: sunt ani în care populațiile sunt ridicate și pot produce daune fermierilor, dar sunt și ani în care nivelul populațiilor scade. Prin urmare, trebuie să ținem cont de acest lucru și să fim în gardă.

Ce pot face fermierii pentru a evita un atac?

În primul rând, să monitorizeze lanurile de grâu ca la carte, mergând pe diagonala solei, cu rama metrică, pentru a vedea dacă s-a atins pragul economic de dăunare (PED), caz în care se poate face un tratament de combatere cu unul dintre insecticidele omologate, având grijă să se respecte intervalul de pauză dintre ultimul tratament și recoltare.

Ce facem când apar ploșnițele cerealelor și afidele?

Monitorizarea e importantă, dar dificil de efectuat

Pentru a se face un sondaj cât mai exact, este nevoie de un ochi foare bun pentru a observa ploșnițele de pe spice, atât cele adulte, cât și larvele, asemănătoare cu adulții.

Numai că acestea nu stau „cuminți” pe spic, ca să le numărăm. La cea mai mică senzație de pericol, ploșnițele cad de pe spic, pe sol, unde se ascund în crăpături și nu mai putem să apreciem obiectiv densitatea populației dintr-un lan.

De ce este importantă monitorizarea? Pentru că dacă s-a depășit PED și efectuăm un tratament atunci când trebuie și cu ce trebuie, vom putea ține sub control populația ploșnițelor în anii următori.

De asemenea, în multe cazuri, în urma monitorizării lanurilor de grâu, se poate constata că nu s-a atins PED-ul și nu este necesar un tratament.

VALORI CRITICE ALE PED

• 5 insecte (larve sau adulți)/mp în cazul culturilor pentru consum, cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot, care se află în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele.
• 3 insecte (larve sau adulți)/mp în cazul culturilor pentru consum, cu densitate mică, slab fertilizate cu azot (sau zero fertilizare), care nu se află în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele.
• 1 insectă (larvă sau adulți)/mp în loturile semincere.