„(…) 60% s-au anulat din cauza lipsei de finanţare, iar restul din alte cauze, cum ar fi faptul că terenul nu era liber şi descărcat de sarcini sau a existat un decalaj de timp între depunerea proiectului şi obţinerea finanţării”, a declarat Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), citată de Agerpres.

Potrivit acesteia, finanţarea agriculturii poate ajunge, cu eforturi, la maxim 7%, similar cu contribuţia sectorului la PIB-ul României.
Până în prezent, APDRP a încheiat 81.311 contracte de finanţare, în valoare de cca. 5,5 mld. euro, fiind contractate cca. 82% din fondurile PNDR pentru investiţii.

Fondurile agricole, în topul fraudelor

46,59% din fraudele cu fonduri europene au fost realizate cu bani din fondul de pre-aderare PHARE, 17,42% – din SAPARD, iar 12,12% din totalul fraudelor vizează cele două fonduri pentru agricultură şi dezvoltăre rurală: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR), arată o analiză a Societăţii Academice din România.

Cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, mai arată analiza SAR, realizată pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare ce au ca obiect utilizarea fondurilor UE.
Documentul mai arată că 57,2% din fraudele cu bani UE au fost realizate de companii private, 26,52% – de autorităţi publice locale, 8,71% – de către ONG-uri, iar 7,58% – de către persoane fizice, majoritatea fermieri.

Fostul comisar european şi fost ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban susţine că majoritatea cazurilor de fraudă sunt greşeli neintenţionate ce ţin de „nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, dar şi că triplarea numărului de cazuri de fraudare este explicabilă, deoarece rata absorbţiei fondurilor europene a crescut de la 1% în 2010 la 12% în 2012.

Trei ministere vor gestiona bani UE din 2014

Doar trei ministere – Ministerul Fondurilor Europene (MFE), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – vor avea atribuţii de autoritate de management în implementarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020, prevede prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014-2020, transmisă de România, în 11 octombrie 2013, Comisiei Europene.

MFE precizează că documentul, ce detaliază cadrul instituţional privind absorbţia fondurilor UE, a fost transmis informal, deoarece la nivelul UE nu au fost încă adoptate regulamentele ce stabilesc modul de implementare a fondurilor în perioada 2014-2020.

Lupta pentru fondul mutual

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) vrea un singur fond mutual agricol în România şi va depune dosarul de acreditare la Ministerul Agriculturii până la 1 martie 2014, a anunţat preşedintele Ligii, Laurenţiu Baciu.

Acesta susţine că legea permite constituirea a cel mult trei fonduri mutuale în România, dar că LAPAR şi MADR doresc să existe „un singur fond, puternic, capabil să-i ajute pe fermieri atunci când au pierderi”.

În 24.10.2013, reprezentanţi ai LAPAR s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai MADR. „(…) au fost puse foarte multe întrebări legate de organizarea şi funcţionarea unui fond mutual şi multe necunoscute au fost rezolvate, ceea ce va accelera acţiunile din teritoriu ale LAPAR, în următoarele trei-patru luni”, a spus Baciu.

Şi Federaţia Pro Agro şi-a anunţat intenţia de a constitui un fond mutual agricol. Preşedintele LAPAR a afirmat însă, într-o emisiune televizată, că va acţiona în justiţie Pro Agro, acuzând în termeni duri Federaţia şi pe preşedintele acesteia, Alexandru Jurconi, că nu reprezintă fermierii români. În replică, preşedintele Pro Agro a explicat că Federaţia este constituită legal şi că există o decizie judecătoarească în acest sens.

Mai multe informaţii despre acest subiect citiţi în revista Ferma, ediţia din noiembrie 2013, la rubrica AGROINFO, precum şi pe portalul nostru de ştiri www.agroinfo.ro.

ŞTIRI

Pool cerealier în zona Mării Negre

Rusia, Ucraina şi Kazahstan, care controlează cca. 20% din exporturile mondiale de cereale, vor stabili, în următoarele şase luni, principiile şi condiţiile creării unui pool cerealier în zona Mării Negre. La consultări vor fi invitate şi ţările producătoare de cereale din bazinul Mării Negre, a anunţat ministrul ucrainean al Agriculturii.

Acesta a precizat că nu e vorba de „un organism economic sau politic, ci un organism consultativ în cadrul Sistemului de Informatii privind Pieţele Agricole (AMIS)”, ce ar putea să se ocupe de prognoze, analiza pieţelor externe, studiul logisticii interne, dezvoltarea infrastructurii, estimări ale cererii pe pieţe interne şi externe.

Lecţii de irigaţii din Israel

Ministrul român al Agriculturii caută soluţii pentru irigaţii în Israel. Aflat, cu secretarul de stat Daniel Botănoiu şi cu directorul de cabinet Vlad Mustăciosu, în vizită oficială în Israel şi Palestina, în 22-24 octombrie 2013, Daniel Constantin s-a întâlnit cu reprezentanţii unor companii ce investesc în sisteme de irigaţii, unele deja prezente în România, iar altele interesate de planurile României pentru irigaţii.

Ministrul român s-a întâlnit în Israel şi cu Shalom Simchon, fost ministru al Agriculturii şi al Industriilor şi Comerţului, cu Avshalon Vilan, preşedintele Federaţiei Fermierilor Israelieni, şi cu reprezentanţii Camerei de Comerţ Israel – România.

Agricultura deţine cca. 10% din totalul exporturilor din România în Israel. În primele şapte luni din 2013, România a exportat 71.192 to produse agroalimentare (42,8 mil. dolari) şi a importat 2.431,8 to (5,9 mil. dolari).