Producţia de porumb este determinată de „vreme” – interacţiunile între cultură şi factorii climatici dar, indiferent de condiţiile meteorologice, influenţa adâncimii de semănat, respectiv uniformitatea la răsărire, joacă un rol important în evoluţia fiecărei plante din lan.
Continuăm prezentarea principalilor factori care influenţează producţia de porumb, analizaţi de către Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe, Corteva Agriscience RO & MD, la evenimentul Corteva Learning Day Timişoara.
Influenţa adâncimii de semănat asupra producţiei de porumb
De multe ori, o viteză mare la semănat are drept consecinţă o scădere a uniformităţii distanţei dintre plante pe rând. „Dar cea mai gravă problemă a semănatului în viteză nu este consecvenţa (distanţa dintre plante), ci neuniformitatea adâncimii de semănat, care va influenţa răsărirea”, a evidenţiat Andrei Ciocoiu.
Semănat la o adâncime sub 5 cm, porumbul nu va dezvolta un sistem radicular adecvat. În timp ce semănatul la o adâncime neuniformă influenţează germinarea şi răsărirea. În aceste condiţii, Andrei Ciocoiu a subliniat că „o plantă de porumb care răsare la o diferenţă mai mare de 5 zile faţă de majoritatea lanului pierde peste 45% din producţie. Iar dacă răsare cu 8 zile întârziere faţă de majoritatea plantelor nu mai leagă şi se transformă în costrei, va consuma doar resurse„.
Porumbul este dependent de uniformitatea la răsărire şi uniformitatea la adâncimea de semănat. Pentru a-şi dezvolta corespunzător rădăcina, porumbul trebuie să fie semănat la adâncimea de 5 cm. Aceasta este adâncimea optimă, dar recomandarea specialiştilor este ca reglarea semănătorii să se facă pentru adâncimea de 6 cm.
Viteza optimă de semănat la porumb
„Viteza de semănat la porumb nu ar trebui să depăşească 8 km/oră în cazul semănătorilor mecanice clasice, iar în cazul semănătorilor moderne cel mult 10 km/oră. Doar prin respectarea acestor mici detalii tehnologice: reducerea vitezei de semănat (pentru respectarea adâncimii de semănat!), plasarea îngrăşământului lângă rândul de plante şi o densitate corelată cu potenţialul real de producţie şi adaptat condiţiilor specifice sezonului, poate obţine un plus de cel puţin 1500 kg/ha într-un an cu o producţie medie de 10 tone, iar respectarea acestor principii simple nu costă nimic în plus”, a subliniat Andrei Ciocoiu.
Specialistul Corteva a explicat că factorii care au contribuit la aceste rezultate sunt viteza și adâncimea la semănat și modul de fertilizare, care pot însemna un spor de 25% producție și nu costă nimic în plus. “Porumbul este planta cea mai sensibilă la uniformitate după ce răsare. Uniformitatea este responsabilă de minim 10 procente când vine vorba de producții la porumb”.
„O plantă de porumb care răsare la o diferenţă mai mare de 5 zile faţă de majoritatea lanului pierde peste 45% din producţie. Iar dacă răsare cu 8 zile întârziere faţă de majoritatea plantelor nu mai leagă şi se transformă în costrei, va consuma doar resurse” Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe, Corteva Agriscience RO & MD.
Porumb – cerinţe şi disponibilitatea resurselor
Este foarte important ca aprovizionarea cu substanţe nutritive şi apă să fie efectuată la momentul optim, atunci când plantele au cea mai mare nevoie de acestea.
Pentru o producţie de 15 tone de porumb/ha este nevoie de o aprovizionare cu apă de cca. 750 litri/mp, într-un an agricol. Dar este foarte important ca această cantitate de apă să fie distribuită „atunci când este nevoie”. „Necesarul maxim de apă este în preajma fazei de înflorire şi imediat după această fază. De exemplu, 4 zile de ofilire vizibilă (atunci când porumbul îşi răsuceşte frunza) imediat după înflorire pot duce la pierderi de producţie de cca. 40%, indiferent câtă apă a fost înainte sau după această perioadă”, a arătat Andrei Ciocoiu.
Hibridul de porumb potrivit pentru fiecare fermă
Corteva are un portofoliu complex de hibrizi de porumb. Iată câteva dintre recomandările specialiştilor Corteva:
- Noul hibrid „stay-green” D517 (FAO 410) care va intra de anul acesta la comercializare şi care are boabe de calitate (peste P9911), potenţial ridicat de producţie şi e tolerant la bolile ştiuletelui. D517 este recomandat în zonele de cultură aride și semi-umede.
- P9944 – un hibrid de tip „DUAL” potrivit atât pentru boabe, cât şi pentru siloz (FAO 360).
- P0710 – cu toleranţă excepţională la arşiţă şi secetă, randament foarte bun la boabe şi caractere agronomice superioare (FAO 450).
- P9757 – hibrid cu o deosebită stabilitate la secetă şi arşiţă pe fond de productivitate excepţională, recomandat pentru semănatul timpuriu (FAO 370).
Rotaţia culturilor – planta precedentă
Cultura premergătoare are două influenţe majore: consumă apă şi resurse. Andrei Ciocoiu a remarcat „că, dacă în urmă cu 7-8 ani, în sudul ţării, încă se semăna porumb după floarea soarelui, acum, dacă semeni porumb după floarea soarelui producţia este redusă la jumătate din cauză că rezerva de apă este consumată de cultura precedentă”.
În SUA, epoca de semănat e sfântă!
Studiile făcute în Statele Unite arată că fiecare zi de întârziere a semănatului la porumb de după 25 aprilie aduce pierderi mai mari de producţie fermierilor americani. Ca urmare a acestei observaţii, o mare parte din fermierii din SUA a adoptat sistemul de semănat în teren nelucrat (no-till), mai degrabă decât să nu poată respecta epoca de semănat.
„Utilizarea roţilor înguste la tractor în timpul semănatului este un alt factor determinant pentru producţia de porumb. Experienţa fermierilor din SUA arată că în acel interval care este „călcat” cu o roată lată se produc pierderi de 20 până la 40% din producţie pentru fiecare rând alăturat de plante”.