Care sunt factorii care dau „grosul” producţiei la porumb, independent de acţiunile şi deciziile fermierilor? Dar care este ordinea importanței acestora în determinarea recoltei și cum trebuie gestionați pentru reușita culturii?

La finalul unui an deosebit de greu pentru fermieri, în special pentru cultivatorii de porumb din sud, dar şi din vestul ţări, Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe Corteva Agriscience România și Rep. Moldova, a făcut o analiză a principalilor factori care influenţează productivitatea culturii de porumb, în cadrul evenimentului Corteva Learning Day, organizat la Timişoara.

Citeşte şi: 3 avantaje ale erbicidării din toamnă a cerealelor păioase
O analiză derulată timp de două decenii

Clasamentul prezentat a inclus rezultatele unui studiu realizat de către Universităţile de stat din Iowa şi Illinois în urma a peste 1000 de teste efectuate timp de 20 de ani în Statele Unite şi în care au fost analizate producţii de peste 16 tone/ha. Pornind de la rezultatele studiului american, Andrei Ciocoiu a făcut o analiză a condiţiilor specifice ţării noastre în contextul climatic actual şi, desigur, în condiţiile în care la noi nu se folosesc hibrizi de porumb modificat genetic.

Factorul climatic și fertilizarea

Fără îndoială, atât în SUA, cât şi la noi, primii trei factorii determinanţi sunt vremea, fertilizarea şi hibridul utilizat, urmaţi de cultura precedentă (rotaţia culturilor), densitatea (suportabilitatea), pregătirea terenului şi data semănatului (epoca de semănat). Influenţa (valoarea) fiecărui factor a fost exprimată în producţie – tone/ha (vezi tabel).

• Independent de acţiunile şi deciziile fermierilor, factorul hotărâtor este „vremea” – condiţiile meteorologice ce cuprind totalitatea interacţiunilor între cultură şi factorii climatici.
• Locul secund este fertilizarea, care are o importanţă deosebită, atât prin nivelul aportului de îngrăşăminte (substanţe active – macro şi micro minerale), cât şi prin locul de aplicare a fertilizanţilor: împrăştiere uniformă sau aplicare pe rând, cât mai aproape de rădăcina plantelor. Totodată, gradul de absorbţie şi apoi de utilizare de către plante al îngrăşămintelor este dependent de condiţiile climatice, mai ales de umiditatea din sol, a arătat specialistul Corteva Agriscience.

Influenţa hibridului și maturitatea acestuia (Grupa FAO)

Există o relaţie directă între productivitate şi maturitatea hibrizilor. Din experienţa ultimilor ani, în România, „hibrizii mai timpurii au dat o producţie mai mare, iar hibrizii cu FAO peste 400 au avut o scădere a producţiei”. Explicaţia este oarecum simplă: „un hibrid tardiv se pregăteşte pentru o producţie mai mare şi extrage din sol resurse pentru a-şi consolida partea vegetativă şi rămâne fără apă când îl doare cel mai tare”, a spus Andrei Ciocoiu.

Rezultatele mai bune obţinute de hibrizii timpurii, dar şi performanţele deosebite ale hibrizilor Corteva Agriscience au fost demonstrate de-a lungul anilor şi în testele organizate de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). „Toţi hibrizii Corteva Agriscience s-au clasat în top 10 în cadrul platformelor APPR la care au participat 11 companii cu câte 5 hibrizi fiecare (FAO 300-400). Trei ani consecutivi am dominat concursul APPR în cele 12 locaţii din toată România, unde producţiile au fost de la 3,5 până la 14,7 tone/ha. Anul acesta, primele trei poziţii au fost ocupate de hibrizi Corteva Agriscience, iar hibridul P9889 este cel mai constant şi stabil hibrid şi a fost timp de trei ani consecutiv cel mai vândut din România”, a susținut Andrei Ciocoiu.

Densitatea la porumb – o sabie cu două tăişuri!

În ultimii 100 de ani, odată cu apariţia hibrizilor de porumb, atât producţia, cât şi densitatea au evoluat. „Densitatea – gradul de suportabilitate al plantelor – a variat foarte mult. Densitatea este un joc interesant şi există o relaţie directă între densitate şi productivitate”, a explicat Andrei Ciocoiu.

În România, rapoartele FAPPR realizate timp de trei ani consecutiv, în 10 locaţii şi cu densităţi de 50 la 105 mii plante/ha, ne arată că „pentru o producţie de până la 10 tone/ha, cu cât se depăşeşte 70 mii plante/ha, cu atât se pierde din producţie. La peste 10 tone/ha, până la densităţi de peste 80 mii plante/ha, producţia începe să urce”, a observat reprezentantul Corteva.

Cultura de porumb – PIERDERE SAU CÂȘTIG?

„Este foarte important să stabilim ce tip de abordare avem pentru cultura de porumb, să înţelegem avantajele şi dezavantajele. Dacă dorim o producţie de 10 tone/ha, este nevoie de o densitate mare, de azot şi inputuri în cantități mai mari, dar aceasta va fi şi cultura cea mai puternic afectată de secetă.

• O cultură cu o densitate de 75 mii plante recoltabile/ha, într-un an de 8 tone/ha, va aduce o pierdere de aproximativ 1,2 tone/ha.
• La 65 mii plante/ha am fi avut un minus de 0,8-1 tone/ha, în schimb, dacă producţia ţintită este de 13 tone/ha se pierd 500-600 kg/ha”, susține Andrei Ciocoiu.

Într-una dintre edițiile viitoare vom continua cu prezentarea influenţei rotaţiei culturilor, a pregătirii terenului şi adâncimii de semănat, respectiv a uniformităţii, asupra producţiei de porumb.