Pentru că cele 20 de variante au fost amplasate pe patru soiuri de cartof, este firesc să analizăm separat grupul de tehnologii pe fiecare soi în parte. Astfel, pe soiul Esmee, categoria biologică Elită, fiecare variantă a beneficiat de același agrofond, respectiv un sol lutos mediu, profund, cu apa freatică la 8-9 m, humus de 3,68%, indice azot IN-2,8, conținut în fosfor – P-AL – în jur de 300 mg/kg și potasiu – K-AL – de 135-164 mg/kg sol, pH de 6,86-7,12.
În toamnă s-au aplicat 236 kg/ha sulfat de potasiu, iar în primăvară, înainte de plantare, s-au administrat 400 kg/ha de Complex 20.20.0 și 220 kg/ha de nitrocalcar.
Plantarea cartofului cu destinația de sămânță s-a efectuat în prima zi a lunii aprilie, la o densitate de 53.000 tuberculi/ha, respectiv 3 tone de sămânță/ha. Menționez că fiecare variantă a ocupat o suprafață de câte un hectar.
Până aici, toate cele șapte variante cu soiul Esmee au beneficiat de aceleași condiții. În continuare tehnologia s-a diferențiat în funcție de produsele cu care au contribuit firmele furnizoare de inputuri (pesticide, microgranulate, îngrășăminte foliare, biostimulatori etc), așa cum se poate observa în tabloul general al experienței (vezi tabelele).
Rezultatele obținute diferă atât ca producție totală comercială (de la 37,9 t/ha, până la 46,6 t/ha), cât și ca structură de calibru, având în vedere destinația producției. Astfel, înregistrăm varianta cu peste 30 tone de sămânța/ha, dar și o variantă cu numai 18,3 t/ha.
De remarcat că în perioada de vegetație s-au înregistrat precipitații peste media multianuală în lunile aprilie, mai și iunie (73 mm, 112,5 mm, 105 mm), dar luna iulie a fost foarte secetoasă și cu temperaturi diurne frecvent cu peste 30-32oC. Practic, din 18 iunie și până la întreruperea vegetației din 18 iulie, n-a plouat decât 4 l/mp în două averse. Este clar că această perioadă deficitară a influențat poate, atipic, o variantă sau alta de tehnologie.
Este de remarcat, de asemenea, că au fost necesare șapte tratamente de boli și dăunători, având în vedere riscul presiunii infecției din cauza condițiilor de umiditate și căldură din perioada de vegetație. Tocmai de aceea și costurile au fost ridicate. Nu-i mai puțin adevărat că în structura costului, sămânța Elită, din import, ocupa o pondere foarte însemnată (aproape 9000 lei/ha).
Am estimat prețurile de valorificare în funcție de piață (0,6 lei/kg la cartoful de consum și 1 leu/kg la sămânță – preț brut, momentan, pentru că certificarea și livrarea se va face abia în primăvară! Astfel, rezultatele financiare pe variante se diferențiază semnificativ (de la 6704 lei/ha profit brut, până la 14.000 lei/ha) o dată pentru că producțiile totale sunt diferite și, mai ales, pentru că structura producției este variabilă, de aici prețurile diferite de valorificare (0,6 lei/kg cartoful de consum și 1 leu/kg cartoful pentru sămânță – preț brut, de moment), influențând radical veniturile.
Cu atât mai interesantă și utilă este această experiență! Pentru că în funcție de destinația culturii, putem alege varianta care ne oferă cea mai mare satisfacție. De aceea a judeca strict variantele după rezultatul finaciar mi se pare a fi insuficient. Analiza trebuie să fie mult mai profundă.
TABELUL 1: PROFITABILITATEA CULTURII CARTOFULUI ÎN VARIANTELE TEHNOLOGICE LA SOIUL ESMEE
TABELUL 2: TEHNOLOGIA DE CULTURĂ – SOIUL ESMEE
Articol publicat in revista Ferma nr. 21 (182) din 1-15 decembrie 2016
