Aşadar, Ziua Câmpului din Insula Mare a Brăilei este un minunat prilej pentru promovarea unei agriculturi competitive pe plan naţional şi internaţional, de consolidare a relaţiilor dintre fermieri şi firmele partenere consacrate pe piaţa internă şi internaţională şi de a împărtăşi din experienţa şi tehnologiile practicate de specialiştii din Insulă.
Pentru întreaga agricultură românească, IMB reprezintă un etalon al performanţei în agricultură. În câmpurile tehnologice ale fermelor de elită Gemenele, Filipoiu, Prundu sau în câmpul de testare Lunca, specialiştii insulari aplică cele mai noi tehnologii de cultivare a cerealelor păioase (cu densităţi diferite), a florii-soarelui, soiei sau a porumbului cu semănatul în pătrat. De asemenea, în Câmpul de testare Lunca sunt cele mai noi şi performante maşini, utilaje şi echipamentele folosite în campaniile agricole; fermele sunt dotate cu absolut tot ceea ce este necesar pentru maximizarea eficienţei economice şi practicarea unei agriculturi durabile şi sustenabile.
Aşa cum arăta cunoscutul agronom Lucian Buzdugan, în IMB se practică o agricultură de precizie, se urmăreşte reducerea costurilor de producţie, se utilizează cele mai bune pesticide, seminţe şi îngrăşăminte, s-au redus considerabil pierderile la recoltat şi a fost extins un sistem de depozitare în silobag-uri, prin care nu se iroseşte nici măcar un bob.
Insula Mare a Brăilei este o poartă spre agricultura performantă, de precizie. Şi aceasta necesită o forţă de muncă înalt specializată. Ori asta nu se poate face decât în cadrul unui sistem de învăţământ agricol performant. Cu atât mai mult, proiectul pentru educaţie “SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL”, iniţiat de Revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma, capătă o mai mare apreciere şi importanţă. În cadrul acestuia, s-a identificat una dintre marile probleme ale agriculturii româneşti – lipsa forţei de muncă specializată. Indiferent că este vorba despre mecanizatori, tehnicieni în industria agro-alimentară, operatori în zootehnie, pe piaţa muncii agricole cererea de angajaţi tineri şi instruiţi este şi va fi în continuă creştere.
Altminteri, nivelul de instruire a fermierilor din România este un alt factor care limitează randamentul producţiei de cereale. Forţa de muncă din sectorul agricol românesc prezintă un nivel de instruire inadecvat în raport cu cel al altor state europene. Conform datelor CE, o majoritate covârşitoare de 96,4% dintre fermierii români şi-au însuşit cunoştinţele în domeniul agricol strict pe baza experienţei practice, faţă de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene.
Aşadar, se constată un anume ecartament între mijloacele de producţie (maşini şi utilaje de ultimă generaţie) şi instruirea profesională a operatorilor. În dotarea fermelor sunt acum tractoare care lucrează singure, cu un grad ridicat de complexitate şi automatizare, dar care trebuie supravegheate de tehnicieni pregătiţi multidisciplinar.
Este mai mult decât evident că problema asigurării unei forţe de muncă înalt specializată merită toată atenţia!
