Preşedintele ASAS spune că e nevoie de crearea unor fonduri speciale pentru cercetare, planificate multianual. „Eu am recomandat – la o întâlnirea avută la Comisia de afaceri europene de la Senatul României – de a merge pe susţinerea unor programe care să se suprapună, din punct de vedere financiar, pe ceea ce înseamnă periodicitatea Uniunii Europene, şi anume cei şapte ani. Pentru că nu ai cum să faci anumite programe aprofundate, mai ales pe resurse naturale cum este solul, calitatea acestuia, probleme de ameliorare, de combatere a bolilor şi dăunătorilor sau studiul apei, pentru că necesită perioade mai lungi de timp ca să poţi trage concluzii riguroase”, ne-a declarat fostul ministru al Agriculturii.
„Nu putem trăi cu agricultura din import de inputuri!”
Valeriu Tabără s-a referit şi la calitatea produselor rezultate din activitatea de cercetare agricolă românească, o preocupare constantă a preşedintelui ASAS. În acelaşi timp, a adus o uşoară critică autorităţilor care, în criza pestei porcine africane, nu au cerut sprijinul specialiştilor noştri. „Sigur, foarte important este a vorbi de calitate; mă preocupă zi de zi şi am să repet, că le place unora sau nu: e clar, suntem într-un sistem concurenţional. Dar nu putem trăi cu agricultura din import de inputuri, cu atât mai mult produse de cercetare. Asta înseamnă să negăm studenţii pe care-i producem şi-i instruim în ţara asta, înseamnă să-i negăm pe cei care au doctorate şi specializări, pe oamenii care produc la rândul lor specialişti, cum sunt profesorii universitari. În cazul pestei porcine noi am apelat la specialişti străini! Nu era nevoie, căci noi avem specialişti, pe cei care au creat sisteme de securitate sau biosecuritate în fostele mari complexe ale României. Acolo cine a creat securitatea dacă noi nu am avut probleme niciodată cu pesta porcină, cel puţin în acele complexe. Aceşti oameni sunt în România!”, a susţinut Valeriu Tabără.
Solul ţării noastre trebuie regenerat
Trecând într-un alte registru tematic, liderul ASAS a ridicat problema solului României, care are nevoie de programe serioase şi de reţete bine elaborate pentru a fi refăcut. „Avem 24.000 de hectare pe care le pierdem în fiecare an! Las deoparte milionul de tone de humus pe care îl pierdem!! Şi iată unde am ajuns, acolo unde avem sub 50% soluri cât de cât aprovizionate cu substanţe organice! Avem probleme mari cu indicele de azot; extraordinar de mari probleme cu fosforul. Spunem de ani de zile că aproape 75% din solurile noastre sunt sub medie ca şi conţinut de fosfor mobil! De asemenea, avem mari probleme cu potasiul; aproape 76-77% din solurile României sunt sub medie! Atunci când vrem să ne ducem spre sisteme de producţii mari, când cerem calitate, când avem probleme cu schimbările climatice, când solicităm culturilor rezistenţă la iernare şi la secetă, potasiul nu poate lipsi. Şi peste toate se aşază un alt element care la prima vedere este simplu, dar care creează mari probleme. Este vorba despre acidifierea solului – pH-ul! Peste 8 milioane de hectare sunt afectate într-un grad mai mare sau mai mic de acidifiere. Ştim ce se întâmplă în cazul organismelor vii. Şi solul este un organism viu! Aici cercetarea agricolă românească are extraordinar de mari responsabilităţi”, a precizat, apăsat, Valeriu Tabără.
Primăvara, la pregătirea terenului, lipseşte combinatorul
Şeful ASAS preciza că avem tehnică agricolă de superclasă, datorită unei contribuţii excepţionale a finanţărilor de la UE! Dar atenţiona că tehnica cu tehnologia nu este acelaşi lucru. „De pildă, majoritatea arăturilor au fost făcute în toamnă pe teren uscat. Terenurile nu au putut a fi prelucrate din toamnă până în primăvară. Am trecut de mai multe ori prin multe zone ale ţării şi nu am văzut un combinator făcut pentru astfel de situaţii. În primăvară, la pregătirea patului germinativ trebuie un tip de labă de gâscă în faţă, trebuie o grapă cu colţi ficşi mari şi tăvălugul elicoidal în spate. Nici în expoziţia de maşini şi utilaje agricole ExpoAgroUtil de la Constanţa, pe care am vizitat-o anul acesta, nu am văzut acest tip de maşină”, a încheiat preşedintele ASAS.
Valeriu Tabără: „Repet! În România, creăm lucruri excepţionale de competiţie. Să dispară concepţia aceea că numai din străinătate vine ce-i bun. Progresul îl putem da şi noi! Dar trebuie să fim un pic mai ofensivi. Din păcate, fiscalitatea la noi e discriminatorie faţă de ceea ce înseamnă străin. Adică în timp ce în Uniunea Europeană este permisă cheltuiala unor sume mari de bani pe promovare, publicitate, noi suntem blocaţi! Trebuie să facem decontul la 30 de zile, nu avem voie să ne atingem de fondurile publice pentru promovare, publicitate sau extensia rezultatelor obţinute!”
RAPIŢA ÎN 2019 E UN RĂSPUNS LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Valetriu Tabără spunea că a observat în destul de multe ferme cum în primăvară s-a lucrat terenul cu discul, o intervenţie total nepotrivită la momentul respectiv. „«Măi oameni buni, discul este pentru toamnă, este pentru dezmiriştire! Nu trebuie folosit primăvara!”» Păi ce fac? Intru cu un disc până la 20 cm, scot rezerva de apă din sol afară? Apa va fi din ce în ce mai puţină şi nu venită la timp! Uitaţi-vă la ceea ce s-a întâmplat cu rapiţa! Cultura din acest an e un răspuns la schimbările climatice şi la lipsa rezervei de apă din sol din toamnă până în primăvară! Clar! La orzoaică şi la orz avem culturi dispărute în primăvară, pentru că sunt alte comportamente ale plantelor! Grâul este aşa şi aşa! Fermierii români trebuie să se apropie mai mult de noi, cercetătorii!”, a conchis Valeriu Tabără.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)
