Printre acestea se numără legile privitoare la proprietate, la producție, la valorificare și la piața agricolă, strategiile pe termen scurt, mediu și lung pentru dezvoltarea agriculturii, sau creșterea atât la nivel decizional, cât și în societate, a gradului de conștientizare asupra importanței agriculturii. ”Probabil conștient sau mai puțin conștient, dăm cu piciorul la ceea ce se poate face astăzi ca să ne fie mai bine. Construim în neștire case pe terenuri fertile, iar dacă va crește populația în ritmul în care se estimează, prin anii 2050 se va ajunge să se strice casele, spre a se cultiva pământul pentru hrană, fiindcă un om mai poate trăi fără casă, dar fără hrană, nu. Iată cât de importantă este agricultura aceasta pe care unii o iau prea în ușor și uită că ea este o știință cel puțin la fel de importantă ca orice altă știință inginerească, iar necunoscătorii nu prea au ce căuta în această zonă în care astăzi este imperios necesar să se realizeze performanță, pentru alimente și, în fond, pentru a supraviețui. La noi, în ultimul timp, prea s-a banalizat acest domeniu și, în anumite cercuri, aproape că iți este rușine să spui că ești inginer agronom, deși prin profesia ta asiguri viața pe pământ”, atrăgea atenția președintele LAPAR.
Vești proaste referitor la evoluția prețurilor în 2015
Fermierii se plâng că 2014 este un an cu câștiguri mai mici decât în 2013, deși au avut producții mai mari față de anul precedent. Iar aceasta, chiar la debutul unei perioade cu mari provocări în agricultură, dacă ne gândim la noua PAC. „Trebuie să facem performanță. Cu producții de 2-3 tone de grâu sau de 4-5 tone de porumb la hectar, nu mai merge. Practic, nu îți scoți deloc cheltuielile și vedeți că pe an ce trece prețurile recoltelor scad. Iar, acum vă pot da și o veste proastă, vorbind cu traderii, am aflat că la anul prețurile vor fi și mai mici decât în 2014. Din punct de vedere financiar, anul 2014 este mai prost decât 2013. Dar, mai rău este că prețurile vor scădea în continuare”, anunța Laurențiu Baciu.
Producțiile se vând la prețurile de acum 10 ani
În condițiile în care prețurile inputurilor din agricultură cresc semnificativ și în mod constant, iar veniturile fermierilor care valorifică direct recoltele sunt tot mai reduse, fie se ajunge la faliment, fie se investește mai mult, pe lanț de producție sau pentru depozitare, astfel încât să se asigure supraviețuirea agricultorilor din România. „Cei care ne vând nouă inputurile – și nu le facem noi socotelile -, vedeți că an de an cresc prețurile și asta nu înseamnă decât că nouă ne cresc cheltuielile, pe care, din păcate, nu le recuperăm prin valorificare, chiar dacă obținem producții sporite. Recent, chiar, am descoperit în contabilitatea firmei mele că în acest an vând producțiile agricole la prețurile din 2004, adică de acum 10 ani. Concret, în anul 2004 grâul și porumbul se vindeau cu 6 mii lei vechi/kg, ceea ce acum înseamnă 60 de bani. Numai că în același an 2004, pe motorină plăteam 21.500 lei (2,15 lei). Ca să nu mai spun că tărâța de grâu este mai scumpă decât grâul propriu-zis. Mai mult, cineva care nu demult voia să facă un barter a primit oferta de a da 1,5 kg de floarea soarelui pentru 1 kg de șrot din floarea soarelui, iar în cazul rapiței, am văzut preț de 1,2 lei la semințe și 1,3 lei la șrotul din rapiță”, a constatat Baciu. Potrivit acestuia, în Germania sau în Franța, traderii sunt obligați să respecte prețurile de la Bursa Matif. Cine nu respectă acel preț, pierde licența de export. „Asta face statul pentru fermier, acolo”, a conchis președintele LAPAR.
Subvenția la motorină – așteptată mereu cu mari emoții
Va fi sau nu va fi subvenționată motorina? Iată o întrebare constantă, la care din trei în trei luni, cu inima strânsă, agricultorii așteaptă răspuns. „Este bine că se acordă această subvenție, de 1,48-1,50 lei/litru, astfel încât, în cifre, să cumpărăm motorina pentru agricultură cu aproximativ 4,5 lei/litru. Dar, dincolo de așteptarea permanentă a răspunsului trimestrial dacă primim sau nu subvenția, în discuție intră și proporția subvenționării. Există state unde motorina este subvenționată cu 50% față de prețul de la pompă. Dar, mai mult decât atât, ce nu înțelegem noi este motivul pentru care la transporturile pe apă motorina este liberă de accize, iar în agricultură se dă atât de puțin, în condițiile în care se spune că agricultura este foarte importantă și, în plus, nici noi nu folosim motorină pentru a circula pe străzi”, a mai precizat Baciu.
În același cadru de discuții, președintele LAPAR a anunțat că recent, urmare a unei analize ocazionale a componenței prețului motorinei din țara noastră, a descoperit că în România prețul carburantului (benzină și motorină) include și sume care reprezintă contribuții la plata datoriilor băncilor falimentare, ceea ce este considerat, de asemenea, nefiresc.
Reprezentanții LAPAR consideră că în România trebuie făcut mult mai mult pentru ca într-adevăr să se ajungă la performanța necesară pentru a rămâne jucători pe piața europeană. Pe de o parte, fermierii să se informeze mai mult, să se asocieze pentru a produce mai eficient și pentru a reprezenta o voce puternică și capabilă să influențeze lucrurile în bine, iar pe de altă parte, statul român să vegheze mai atent asupra problemelor care pot reprezenta pericole pentru agricultura românească și să ia decizii în interesul agriculturii și al agricultorilor acestei țări.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
CU CE RĂMÂN FERMIERII ROMÂNI?
Întrebat fiind de către un agricultor din stânga Prutului despre avantajele oferite fermierilor români de integrarea europeană, Laurențiu Baciu a subliniat importanța subvențiilor și a susținerii financiare din fonduri europene pentru investițiile în agricultură. „Subvențiile, mari sau mici așa cum sunt, reprezintă un mare avantaj față de fermierii din țările care nu sunt membre ale UE. Nici noi, nici ei nu putem evita piața. Mai ales aici, la Marea Neagră, ne întâlnim în același loc cu toții, respectiv fermieri din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România ori Bulgaria. Ce avem noi în plus, de exemplu, față de dumneavoastră, cei din stânga Prutului? Avem acele subvenții. {i mai avem acele fonduri europene care ni se dau pentru investiții, pe anumite măsuri. Concret, la jumătate de preț am putut să achiziționăm utilaje, să construim silozuri ș.a.m.d. și, ca să trag iarăși un semnal pentru cei de-aici, din dreapta Prutului, cam cu asta rămânem, cu fondurile de la Uniunea Europeană”, a încheiat Baciu.
