Cea mai mare discriminare din agricultura românească! - Revista Ferma
5 minute de citit

Cea mai mare discriminare din agricultura românească!

Leon Cloșcă, administratorul fermei Dinuța Farm SRL, din Dumitra, județul Bistrița Năsăud
Leon Cloșcă, administratorul fermei Dinuța Farm SRL, din Dumitra, județul Bistrița Năsăud

Cea mai mare discriminare din agricultura românească vizează modul de impozitare și de acordare a subvențiilor pentru fermieri, afirmă Leon Cloșcă, administratorul unei ferme de vaci de lapte.

Înființată în 2015, ferma sa, Dinuța Farm SRL, din Dumitra, județul Bistrița Năsăud, are acum un efectiv de 130 de capete de vaci Holstein, din care peste 40 de vaci la muls.

”Cea mai mare discriminare din agricultura românească mi se pare numărul mic de ferme cu personalitate juridică.

Cei cu forme de organizare juridică plătim impozit la stat. Dar vin câteva sute de mii de fermieri care iau subvenții și care lucrează pe un atestat de producător dat de primărie, uneori nici măcar cu verificările făcute temeinic că pot să producă atât de mult lapte sau brânză, ba mai mult, îi mai ajută și statul cu 8% din producția valorificată dacă se înregistrează la Finanțe ca producător agricol cu regim special, deși nu sunt organizați ca persoană juridică.

Știu fermă cu 120 de capete de vaci la muls și cinci angajați, lucrează pe certificat de producător, dă la stat doar impozitul pe normă de venit, care e nimic pe lângă ce plătește o firmă.

Așa e normal să fie, să avem angajați cu forme legale, să plătim impozite la stat, dar e anormal să plătim doar unii.

Noi plătim impozit pe cifra de afaceri. Până acum, am plătit unu la sută, rezonabil, zic eu. E o chestie benefică pentru noi, pentru că astfel suntem finanțabili în fața băncilor. Dacă nu ai impozit pe profit, încerci să faci profit cât mai mare. De acum, impozitul pe cifra de afaceri o să fie trei la sută, deci, dacă din cantitatea de lapte pe care o vindem încasăm 100.000 de lei într-o lună, 3.000 de lei îi dăm la stat. Până acum dădeam 1.000 de lei. Se plătește trimestrial. La trimestru, la cifra de afaceri pe care o avem, se adună, să zicem, 10.000 de lei. Dacă mai vinzi un lot de juninci, se adună și mai mult și deja devine apăsător. Dacă vinzi lapte de 250.000 de lei pe lună, gândiți-vă cât impozit se plătește la stat.

Lor nu li se pare mult, de acolo, din birouri, dar pentru noi este greu. Pe lângă impozitul pe venit, mai avem de plătit și contribuțiile sociale ale angajaților, care nu sunt în sarcina angajatului, pentru că angajatului nu pot să-i spui ”eu îți dau atâta pe lună, dar tu din banii ăia trebuie să-ți plătești la stat. Dacă-i spui așa ceva, a plecat. Cu angajatul negociezi salariul net. A crescut salariul minim net în agricultură. În cârca cui pică? În cârca noastră, a fermierilor.

Și aici vine cea mai mare discriminare din agricultura românească: dacă o să cereți date de la APIA, o să observați că din 750.000 – 800.000 de fermieri care primesc subvenții, sunt puțin peste 100.000 cei cu personalitate juridică.

Noroc cu fondurile europene, că n-au putut fi beneficiari decât cei organizați ca PFA, întreprindere individuală, SRL.

Și vine domnul prim-ministru și spune ”trebuie să adun bani la buget”. Păi adună și de la ăia care nu dau, nu tot de la ăia care dau. Le e frică de ștampilă, de aia nu schimbă nimic și noi o să dăm mai mult.

Pentru noi reprezintă concurență neloială, iar statul pierde venituri la bugetul de stat și, automat, nu are bani ca să se întoarcă către noi într-un mod echitabil prin subvenții sau prin alte forme de sprijin și, atunci, lucrurile merg prost în țara asta și tot așa o să meargă până când o să se schimbe principiile prin care să fie acordate subvențiile”, spune Leon Cloșcă.

Câte ferme cu personalitate juridică sunt în România!

Conform datelor finale ale Recensământului General Agricol (RGA) 2020, în anul 2020 numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a scăzut cu 25,3% față de anul 2010, dar acestea erau încă majoritare în România (99,12%), în timp ce doar 0,88% din toate exploatațiile agricole (25.394 de exploatații, cu 17,3% mai puține decât în 2010) aveau personalitate juridică.

S-au ”pierdut pe drum” peste un milion de gospodării individuale, însă, în 2020, erau deja de 12,5 ori mai multe (64.235) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, față de 5.183 în 2010.

Detalii AICI: Cum s-a schimbat agricultura României în 10 ani?

 

O nouă rasă de vaci în România: Vaca de subvenție!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×