Aşa că, s-a alăturat soţului său, care din anul 1994 înjghebase o afacere în agricultură, în comuna gălăţeană Fundeni, scăldată de apele tumultuoase ale Siretului, ca şi viaţa locuitorilor acestei frumoase aşezări.

Ferma, ca exprimare profesională
Ferma cu profil vegetal, întinsă pe trei sute de hectare, îi oferă o nouă posibilitate de exprimare… profesională. În anii buni, unu-doi în decursul unui deceniu, a obţinut producţii de porumb de peste şapte tone la hectar. Dar nici cultura grâului nu s-a lăsat mai prejos, s-a apropiat de acest reper productiv. Nici nu se poate mai mult. Deocamdată! Pe terenurile Fundenilor – argiloase şi nisipoase, mai puţin cernoziomuri -, în lipsa apei din irigaţii, recoltele mari, sigure şi stabile rămân la stadiul de deziderat.
Pentru Victoria Irimia, agricultura nu este doar la genul feminin! Este ambigen. „Greutăţile sunt la fel pentru toţi fermierii; indiferent dacă sunt femei sau bărbaţi. Pentru ca o femeie să lucreze în agricultură, trebuie să-şi dorească! Dacă am venit lângă soţul meu să-l ajut, chiar mi-am dorit lucrul acesta”, ne mărturiseşte Victoria.
Întreb timid dacă se poate mânca o pâine albă din agricultură. Îmi răspunde afirmativ printr-o propoziţie subordonată, circumstanţială condiţională: „Dacă fermierul este harnic şi serios! Şi ajutat de Cel de Sus, că la cel de jos… nu-i nici o speranţă! Nu mai vorbesc de stat! Se pot vedea lesne diferenţele; preţul muncii noastre este din ce în ce mai mic; inputurile pentru agricultură, din ce în ce mai scumpe. Asta în condiţiile în care cheltuielile cresc de la un sezon de producţie la altul, iar recoltele nu sporesc!”

Semănături bine îngrijite, în plină dezvoltare
Victoria Irimia este mulţumită de semănăturile de toamnă. A înfiinţat 80 de hectare cu grâu, 20 hectare de triticale şi 50 hectare de rapiţă. „Grâul semănat în noiembrie a ieşit mai târziu din pământ; ne-au încurcat mult ploile. Rapiţa, la fel, s-a mai rărit faţă de cum am semănat-o noi, dar dacă avem grijă de ea, va creşte frumos. Cert este că nu vom întoarce nici o cultură. Acum am terminat de fertilizat (mijlocul lunii martie – n.r.). În toamnă am aplicat 100 kg/ha îngrăşăminte chimice complexe, acum am completat cu o fracţie de 150 kg/ha azotat de amoniu. Urmează să mai administrăm o doză de fertilizanţi, dar nu uităm de tratamentele fitosanitare”, ne-a precizat fermierul gălăţean.
Ca structură de culturi de primăvară, Victoria Irimia a ales să cultive 60 hectare de floarea-soarelui cu sămânţă hibridă cumpărată de la Pioneer şi Syngenta. Companii de top în agribusiness! Anul trecut, la floare a obţinut doar două tone, în medie, la hectar, din cauza secetei. Va însămânţa 40 hectare de porumb cu hibrizi de la KWS, cultură introdusă pentru prima dată pe aceste terenuri. Şi nelipsita orzoaică de primăvară pentru a plăti arenda proprietarilor de teren, specie planificată a fi cultivată pe vreo 10-15 hectare din suprafaţa ce va rămâne disponibilă. „Noi, pe parcursul anului, facem cheltuieli mari cu înfiinţarea culturilor şi cu întreţinerea lor până la vremea recoltatului. Dăm arenda la oamenii din satele Lungoci, Fundeni şi Hanu Conachi, care au avut încredere în noi şi ne-au încredinţat terenurile să le lucrăm. Unii ne-au cerut orzoaică”, s-a justificat, într-un fel, Victoria Irimia.
Şi cum campania însămânţărilor de primăvară a început deja, în ferma de la Fundeni semănătorile, bine reglate, abia aşteaptă să aşeze sămânţa sub brazdă!

„Să ne strecurăm mai rapid printre ploi!”
„Vrem să mărim baza materială, să ne mai dotăm ferma cu utilaje noi. În acest an, am cumpărat o maşină de erbicidat; aveam una, dar de mai mică productivitate şi pierdeam timp. Noi trebuie să ne strecurăm printre ploi. Maşina este aproape nouă şi ne-a costat 10.300 euro. Până în vară vrem să extindem capacitatea de stocare la una dintre magazii, doar aşa să ne ajutăm temporar cu păstrarea producţiei pe timp de vreme rea, în aşteptarea ridicării arendei de către oameni”, ne-a dezvăluit din planurile de viitor.
În curtea fermei de la Fundeni stau frumos rânduite cele trei tractoare, semănătorile pentru culturile de păioase şi cele de prăşitoare, utilajele pentru prelucrarea solului, instalaţiile de erbicidat, alături de maşina de recoltat.

Seceta – musafir nedorit, dar nelipsit
Pe Victoria Irimia o îngrijorează faptul că irigaţiile nu sunt funcţionale; an de an, seceta este musafirul nedorit şi nelipsit. Sistemul a fost distrus imediat după Revoluţie, de parcă ar fi colectat toată furia adunată împotriva comuniştilor! Paradoxul este că Siretul se află destul de aproape….
Dar se pare că situaţia îşi găseşte o fericită rezolvare. În toamna trecută, un fermier a accesat fonduri europene prin OUAI Fundeni şi a realizat un microsistem alimentat cu apa din râu. Anul trecut, a fost pus în funcţiune pentru o mică suprafaţă de teren cultivat. Victoria Irimia speră ca în curând să acopere toate culturile. Depinde acum de costurile cu apa de irigat. Dacă se merită.
“Am reuşit din mers să învăţăm a lucra pământul; a-i cunoaşte şi stăpâni tainele obţinerii unor recolte mănoase. Vrem să facem performanţă, avem dotarea necesară pentru a da viaţă tehnologiilor moderne, dar şi dorinţa de a munci cu onestitate şi responsabil, aşa cum am învăţat de acasă”, ne-a mărturisit Victoria Irimia.

Victoria Irimia: „Noi nu putem face nici un fel de proiecte, pentru că am cam depăşit vârsta… de aur a proiectelor! Nu mai suntem… tineri fermieri! Dacă ne-ar da bani aşa pe intenţii, să ştiţi că am merita! Dar suntem condamnaţi să achiziţionăm pe banii noştri”.

ELECTROMAGNETISMUL CÂMPULUI ÎNVERZIT
Regretul soţilor Irimia este că băiatul lor nu are atracţia câmpului înverzit. „Noi încercăm să-l aducem în agricultură. Este inginer electronist. Nu este atras de acel… electromagnetism al câmpului agricol!”, îmi spune Victoria Irimia. Ea ştie că odată ce ai intrat în sfera de atracţie a agriculturii, nu ai cum să mai ieşi! A cunoscut acest fenomen puţin înţeles!

Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017