Cu 1050 de animale la muls şi 43 de mii de litri de lapte livraţi zilnic, echipa fermei de vaci de lapte a Maxagro ţinteşte o producţie medie de 44 litri lapte/zi/cap după ce, recent, s-a trecut la trei mulsori pe zi.

„La începutul lunii noiembrie producţia medie zilnică/vacă la muls era de 41 litri, iar odată cu 3 mulsori/zi producţia va creşte cu 7-8%” aceste sunt aşteptările şefului de fermă dr Laurenţiu Căprioru.

Atenţie maximă pentru fiecare detaliu!

Bunăstarea animalelor, alături de nutriţie şi reproducţie sunt principalii factori care au condus la performaţele actuale de producţie ale fermei de vaci de lapte a societăţii Maxagro din Gătaia, judeţul Timiş. Dar toate aceste nu ar fi fost posibile fără o echipă de profesionişti şi, mai ales, fără investiţiile şi implicarea directă a proprietarilor şi administratorii companiei, fraţii Ianco şi Ioji Zifceak.

„La acest nivel de producţie, un procent de lapte în plus se câştigă greu, dar se poate pierde foarte uşor, doar ca urmare a unei mici neatenţii sau incident” a declarat Marius Uicoabă, administrator Fides Agro România şi consultant Maxagro.

Fiecare activitate din fermă se desfăşoară conform unor protocoale şi proceduri standard, un program bine stabilit şi care respectă toate normele sanitar-veterinare. Începând de la creşterea viteţeilor şi a tinertului şi până la igiena mulsului, fiecare sector are un protocol strict de lucru şi care este respectat cu stricteţe, de către toţi cei 45 de oameni care lucrează în fermă.

Selecţie şi reformă agresivă

„Un viţel sănătos este un start bun pentru viitorul animal de lapte” acesta este una dintre principiile care stau la baza performanţelor realizate în ferma de vaci de lapte a Maxagro.

Rata de reformă este de cca. 40% pe an, ceea ce înseamnă o vacă este exploatată în medie doar cca. 2,5 lactaţii. Această reînoire permanentă a efectivului aduce un mare câştig genetic, dar şi costuri uriaşe.

Reforma agresivă se face la nivelul întregului efectiv, pentru toate grupele de vârstă, nu doar pentru vacile adulte, ci şi la tineret. Încă de la 6 luni, la prima bonitare, viţelele care nu îndeplinesc standardele minime de dezvoltare corporală se reformează.

De la naştere şi până ajunge să producă lapte (la fătare) – costurile medii de producţie pentru o junincă crescută în fermă este de cca. 800-1200 euro/cap.

Doar pentru a amortiza costul de producţie al junincii este nevoie de jumătate din lactaţie sau chiar mai mult. „Investiţia într-o junincă costă timp şi bani, chiar dacă noi o producem relativ mult mai ieftin decât este acum preţul unei juninci pe piaţă. Apoi, pentru amortizarea costului de producţie al junincii avem nevoie ca aceasta să producă minim 12 mii litri lapte/lactaţie. Aceasta este standardul minim pentru noi, primiparele care nu trec acest prag sunt reformate” a ţinut să precizeze Laurenţiu Căprioru.

Genetica costă mult…

Practic, producţia de lapte începe odată cu viţelul nou-născut, la prima vedere. Dar în spatele fiecărei viţele se află deja o muncă de selecţie a mamei şi o investiţie constantă şi consistentă în genetică – în material seminal. „Accentul nu se pune doar pe animalele în lactaţie. Avem propria noastră pepinieră – ne producem viţelele, tineretul de înlocuire” a spus Lauranţiu Căprioru.

„Reproducţia este o prioritate pentru noi şi o importanţă maximă acordăm calităţii genetice a materialului seminal. Numai genetica – materialul smeinal ne costă cca. 150 de mii de euro/an” ne-a declarat Laurenţiu Căprioru, şeful fermei Maxagro.

La prima inseminare, pentru viţele se foloseşte numai material seminal sexat, la fel pentru primipare şi vacile multipare recordiste. Pentru restul animalelor se foloseşte material seminal convenţional.

Sănătatea şi bunăstarea tineretului femel „se citeşte” prin indicii de reproducţie. Folosind material seminal sexat, o gestaţie la primipare se obţine în medie cu 1,2 paiete, iar la multipare cu 2,3 paiete.

Condiţia corporală se monitorizează

Una dintre modalităţile de monitorizare a condiţiei corporale a animalelor este scorul corporal (Body condition scoring), în special înainte de fătare şi după fătare. „La fătare ne dorim să avem un scor corporal de 2,5-2,7, care apoi, după fătare, să nu scadă mai mult de 0,5 puncte. Aceasta în termeni largi, pentru că depinde foarte mult de fiecare individ în parte, dacă este primară sau multipară” aşa cum ne-a declarat Marius Uicoabă.

Furajarea se face individualizat pentru fiecare grupă de animale: vaci proaspăt fătate/la început de lactaţie, primipare, vaci multipare în lactaţie şi grupa la final de lactaţie şi înţărcate (în repaus mamar).

Citeşte şi: Cum obţinem un siloz de lucernă de calitate!

Urmează selecţia genomică!

La Maxago, procesul de selecţie şi ameliorare urmează să treacă la nou nivel: selecţia genomică. „În viitor ne dorim să folosim genotiparea pentru a putea să accelerăm şi mai mult procesul de selecţie şi ameliorare a efectivului fermei. Avem planuri mari şi pentru aceasta avem nevoie să producem cât mai eficient economic” a încheiat Laurenţiu Căprioru.