Critică în supraviețuirea iezilor este prima săptămână după fătare. Aceștia trebuie neapărat să sugă colostru pentru a beneficia de anticorpii care “luptă” împotriva agenților patogeni specifici fermei sau zonei unde s-au născut.
Procentul de mortalitate în această perioadă de timp poate depăși cu mult 10%, dar dacă luăm măsurile necesare și ne inchidem cu un procent de până la 10% mortalități este foarte bine.

1. EFECTUL FEMELELOR MAME

Caprele cu sfârcurile groase sau cu probleme ale ugerului, părăsirea iezilor de către caprele mame sau producția insuficientă de lapte pot determina mortalități de 8-10%. Este cel mai puternic factor alături de boli care influențează rata de supraviețuire.
Ca măsură, prin selecție, astfel de mame trebuie reformate și înlocuite cu tineret de reproducție înaintea perioadei de montă.

2. CONDIŢIILE DE ÎNTREŢINERE

Așternutul, calitatea aerului, umiditatea și temperatura au mare efect asupra ratei de supraviețuire a iezilor care nu au un sistem imunitar suficient de dezvoltat. Adăposturile trebuie să fie bine ventilate, dar lipsite de curenți puternici de aer (0,2 m/s) iar temperatura să fie de 15-17 grade C.
O temperatură scăzută provoacă hipotermie deoarece, după fătare, iedul are blana umedă. Se va proceda la ștergerea energică a acestuia pentru a înlătura excesul de umiditate și pentru a activa circulația sanguină. Pentru ca mama să-l recunoască ulterior și să nu îl respingă este important să o lăsăm să-l lingă.

3. HRĂNIREA CAPRELOR MAME ŞI A IEZILOR

Hrănirea femelelor mame la nivel de necesar este foarte importantă deoarece influențează cantitatea de lapte disponibilă pentru produșii lor. Ca de obicei, nu e chiar atât de simplu deoarece caprele mame au o capacitate de ingestie limitată ca urmare a uterului mărit în volum care revine la forma inițială în decurs de o lună după fătare.
Ce trebuie să facem? Să continuăm să le hrănim cu furaje care au densitate nutritivă mare într-un volum mic, adică un amestec de concentrate. Nu trebuie să neglijăm fânul care trebuie să fie de calitate și asigurat la discreție. Deficitul de energie va fi asigurat prin “consumul” grăsimilar corporale din depozitele formate în primele trei luni de gestație.
Încă de la 10-12 zile trebuie să le asigurăm iezilor furajare suplimentară față de laptele supt. Consumul de fân și concentrate este neglijabil până după vârsta de o lună, când laptele va fi insuficient.

DEFICIENŢELE NUTRIŢIONALE ÎN MINERALE ŞI VITAMINE

Deficiențele nutriționale în minerale și vitamine la caprele gestante pot determina probleme medicale și defecte congenitale la iezi după fătare. Deficiențele minerale pot fi mortale dacă nu se iau măsuri în timpul gestației iar cele vitaminice pot fi tratate și după fătare.
1. Deficitul de vitamină B1 (tiamină) este întâlnit mai puțin la adulte care sunt capabile să o sintetizeze în rumen, dar la iezi poate produce complicații sistemice și moarte pentru că rumenul lor este insuficient de dezvoltat. Tiamina este absolut necesară pentru metabolismul carbohidraților și activitatea neuronală normală. Deficitul se manifestă prin amețeli, tremurături ale capului, corpului și orbire. Tratamentul se face injectabil, cu un complex de vitamine B.
2. Seleniul este un oligomineral (micromineral) care se găsește în sol și este responsabil pentru dezvoltarea corectă a creierului, a tiroidei și mușchilor. În unele zone, acest mineral este deficitar în sol ceea ce înseamnă că întregul efectiv de animale va avea nevoie de suplimente pentru a evita malnutriția sau bolile metabolice. Deficiența în seleniu se poate manifesta în timpul alăptării prin slăbiciune, tuse, aspirație de lapte în tractul respirator și, mai grav, boala mușchilor albi manifestată prin paralizie. La noi în ţară este absolul necesară administrarea de seleniu prin suplimente sau injectabil la iezi după fătare.
3. Deficiența în cupru este o problemă care tinde să afecteze iezii mai mari și chiar caprele adulte. Cauza ar fi că nu primesc suficient cupru prin dietă sau că au în alimentație cantități mari de minerale care contracarează cuprul. Deficiența de cupru la caprele foarte tinere este de obicei rezultatul unei deficiențe de cupru la mamă. Mineralele care contracarează cuprul (cum ar fi fierul, calciul și sulful) sunt prezente în cantități mari în apa din unele fântâni. Caprele adăpate dintr-o astfel de fântână pot fi vulnerabile la deficiența de cupru. Testați apa de băut din sursa folosită pentru a determina nivelul de minerale.
Deficiența în cupru se manifestă prin căderea totală a părului din vârful cozii și/sau din jurul ochilor, decolorarea părului, anemie și malformații ale membrelor. În zonele unde se manifestă deficiență se face tratament la fiecare 3-4 luni.

ATENŢIE LA SUPRADOZA DE CUPRU

Depășirea dozelor de cupru administrate provoacă toxicitate la capre și oi. Acesta este motivul pentru care niciodată să nu folosiți nutreț combinat de la porci în hrana caprelor și oilor pentru că acesta conține mult cupru introdus ca stimulator de creștere. Pășunatul în livezi stropite cu preparate pe bază de cupru se va face doar dacă suntem siguri că masa verde nu conține cupru peste limita recomandată.

CALITATEA FURAJELOR E DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ!

Furajarea cu fân sau concentrate mucegăite sau recoltate pe terenuri pe care s-au folosit pesticide este foarte nocivă pentru tineret, în special pentru iezii aflaţi în perioada de alăptare.
Din păcate, am constatat personal efectului fânului mucegăit. Dintr-o furcă de fân, care era mucegăit la mijloc și nu l-am vazut, au murit 2 iezi din 5 cazați în aceeași boxă. Aceste situații trebuie corectate prin achiziția de furaje care să nu pună în pericol sănătatea animalelor.

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZTER
UȘV Timișoara
ACO Păstorul Crişana