Se spune că în agricultură, un an îl acoperă pe celălat. S-a întâmplat asta în 2021, când producțiile record și prețurile bune au compensat pierderile cauzate de seceta din 2020. Însă începând din 2022, afacerile agricole au acumulat datorii pe care fermierii nu știu dacă le vor mai putea stinge curând.
În ultimii ani, agricultura României a fost ”lovită” sistematic de criza pandemică, apoi de criza energiei și a îngrășămintelor, de politicile comerciale ale UE, de reglementările și condiționalitățile din PNS, de scumpirea inputurilor și creșterea dobânzilor la credite. A urmat invazia cerealelor ucrainene, blocajele din rețeaua de transport și ieftinirea produselor agricole… Dar cea mai crâncenă a fost seceta, atât în 2022, cât și în 2023.
2 ani nefaști pentru agricultură și un singur moment-cheie în care afacerile agricole și-ar fi putut opri sau măcar încetini căderea!
În tot acest timp, comercianții și fermierii au avut un singur moment-cheie în care ar fi putut să profite de conjunctura de piață favorabilă vânzării recoltelor. Care a fost acest moment, aflați în rândurile de mai jos! Unii au făcut-o. Alții, însă, au sperat la prețuri mai bune și chiar au cumpărat și stocat marfă, pe care ulterior n-au mai putut s-o vândă, acumulând și costuri suplimentare cu depozitarea.
O șansă ratată
Fermierul timișean Alexander Degianski declara, pentru revista FERMA, că: „Poate o ambiţie prostească a făcut să nu vindem, preţurile sunt proaste, costurile de producţie, mari. Am vândut zilele trecute floarea soarelui, dar avem pe stoc porumbul şi grâul. Am fost neinspirat, trebuia să fi încheiat contracte futures”.
Cronologia falimentului în fermele vegetale din România, pas cu pas
Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn și expert și analist al pieței cerealelor, a explicat pentru Adevărul.ro în amănunt ce s-a întâmplat pe piața cerealelor în ultimii ani, ce efecte în lanț a declanșat războiul din Ucraina și, în definitiv, cum au ajuns unele afaceri agricole în prag de faliment.
Trebuie înțeles din capul locului că pe bursele internaționale tranzacționează trei mari jucători:
fondurile speculative,
fondurile de pensii și de investiții și
firmele comerciale, în ultima categorie intrând și fermierii. ”Este o piață foarte mare, însă dictată de profit”, spune specialistul.
Agricultura a încasat LOVITURĂ după LOVITURĂ
• În 2021, an cu recolte bune în toată lumea, prețurile pe burse au început să crească, piața nerespectând ”regula” ca în anii cu producții mari prețurile să scadă. Explicația? Nici petrolul, nici cererea. Ci… ”fondurile speculative trebuiau să scoată profit din bani. Randamentele la împrumuturi fiind zero, materia primă a constituit cea mai bună pradă. (…) Scumpind materia primă (hrana – n.r.), generezi efecte inflaționiste pe plan vertical și orizontal, adică până la raft și în industriile conexe”, a declarat Cezar Gheorghe pentru Adevărul.
• În noiembrie 2021, Federal Reserve (FED– BancaCentrală Americană) și-a anunțat decizia de a mări dobânda, astfel că prețurile produselor agricole pe burse au scăzut.
• Odată cu izbucnirea războiului Rusia-Ucraina, în februarie 2022, mărfurile agricole au început să se scumpească, atingând prețuri nesperate, de 1.150 dolari/tona de floarea-soarelui, 820 euro/tona de rapiță, 415 euro/tona de grâu, 360 euro/tona de porumb, arată sursa citată.
Au câștigat cei care au vândut în acea perioadă de apogeu al prețurilor. Alții au păstrat marfa în așteptarea unor prețuri și mai bune. Dar n-au mai avut această șansă, pentru că…
• Coridoarele de solidaritate pentru cerealele ucrainene, în vara lui 2022, care au invadat piețele din țările vecine, au ieftinit materia primă românească și au ”acaparat” și au creat blocaje pe filiera de transport.
• Seceta din 2022 a decapitalizat și mai mult fermierii români. La decapitalizare au contribuit și ”prețurile reduse generate de scăderea impusă de discounturile ucrainene și de cotațiile bursiere. Căci fondurile au retras profiturile și implicit banii”, explică Cezar Gheorghe.
• Din cauza crizei energiei (care a antrenat închiderea a numeroase fabrici de îngrășăminte în UE), a crescut prețul inputurilor pentru agricultură (îngrășăminte, combustibili, semințe, produse de protecția plantelor). Astfel că cheltuielile pentru înființarea culturilor în toamna 2022 au crescut cu cel puțin 50% și chiar sută la sută. ”De la 3.200 lei la 4.800 lei/hectar”, arată analistul.
• În tot acest timp, ”cu toate că zone importante ca origini din această lume au suferit din cauza secetei”, prețul materiilor prime scădea în continuare, punctează analistul, care consideră că factorul determinant a fost extragerea banilor de pe burse de către fonduri.
• În vara 2023, culturile de toamnă i-au adus României recolte foarte bune: la grâu – 10,2 milioane de tone, rapița – 2,2 mil. tone și orzul – 2 mil. tone. Dar prețurile per tonă au scăzut din nou: grâul de la circa 270 euro, la 220 euro și rapița de la circa 530 euro la 400 euro, conform datelor Adevărul.ro.
Acest paradox îl confirmă fermierii: „Am făcut cea mai mare recoltă de grâu şi am rămas dator!”
• Însă culturile de primăvară au adâncit pierderile fermierilor prin recoltele extrem de mici. La polul secetei, în sud-estul țării, sunt fermieri care n-au recoltat nimic sau câteva sute de kg la hectar. Iar prețurile și-au continuat căderea: porumbul a ajuns la 180-185 euro/tona și floarea-soarelui, 385 dolari/tona, arată sursa citată.
• În ferme, situația este și mai critică, randamentul producțiilor fiind unul negativ. Iar pierderile se rostogolesc mai departe în conturile furnizorilor de inputuri, care nu-și pot recupera banii de la fermieri.
Rezultatul final? ”300 de mii de ferme sunt pe marginea prăpastiei”
Fermierul Ștefan Muscă avertizează că ”din ultimele calcule se spune că vreo 300 de mii de ferme sunt pe marginea prăpastiei, din cauza (seceta și prețul mic la cereale) intrării cerealelor americane venite din Ucraina”.
Citește și: Atenție, se închid… ferme! Cine și cum face profit în timp ce fermele românești mor?!
