Poziția României pe locul 5 la producția agricolă în UE, după datele Eurostat, și titlul de lider al exporturilor europene de grâu în ultimele 5 luni ar fi trebuit să fie un semnal pozitiv pentru fermierul român.

Efectul este însă contrar: ”sute de ferme au fost scoase la vânzare”, titra, la începutul lunii septembrie, cotidianul Puterea.ro. De atunci, scadențele la plata datoriilor au îngroșat numărul fermelor în colaps financiar, care acum sunt fie în restructurare ori faliment, fie în curs de vânzare sau de cedare a afacerilor agricole, cu tot cu terenuri.

Atenție, se închid ferme!

Fermierul călărășean Alexandru Baciu ne declara recent că numai în județul Călărași cunoaște cel puțin 6-7 fermieri care renunță, parțial sau total la teren și la agricultură: ”De exemplu, o fermă de 700 hectare a renunțat la 200 ha. Fermă de 400 ha renunță total. Fermă de 300 ha renunță total”. Iar fenomenul caracterizează întreaga regiune de sud și sud-est a țării.

Puteau evita fermierii falimentul?

Alexandru Baciu e convins că nu: ”Cum să fiu prevăzător când eu lucrez sub cerul liber? Controlez eu temperatura și timpul?!”

Puteau să-și creeze niște fonduri de rezervă la care să apeleze în aceste vremuri de restriște? Baciu spune categoric NU, pentru că ”agricultura asta e ca un tăvălug, noi ne rostogolim de pe un an pe altul. Ce fonduri să-ți creezi când n-ai nici o predictibilitate vizavi de politicile astea agricole!”, întreabă retoric fermierul.

Azi, piața cerealelor din România nu mai este reglementată de stat sau de o structură europeană. Acești «traderi» sunt o suprastructură economică imposibil de controlat. Sunt companii multinaționale care fac exporturi de cereale de peste 50 de ani” – Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO.

”Concernele mari cumpără ferma cu totul”

Un alt fermier din Bărăgan ne declară același lucru: ”Marea majoritate a fermierilor își vând fermele pe prețuri de nimic, vin concernele mari și cumpără ferma cu totul, cu utilaje, cu oameni, cu teren, cu tot. Și așa profitul care se va face aici, va pleca în țara respectivă. Și în România va plăti doar niște salarii de mizerie la angajați. Furnizorii de inputuri sunt în aceeași situație ca și noi, din moment ce nu încasează de la noi. Și ei sunt executați ca și noi”, arată Constantin Voicu, fermier care exploatează 500 ha de teren în județul Giurgiu.

Citește aici cum o va scoate la capăt fermierul din Bărăgan (foto) în acest an deosebit de dificil!

În timp ce fermierii pierd, totuși, cineva câștigă!

În agricultură se învârt mulți bani. Studiul anual KeysFin ”Sectorul agricol românesc”, dat publicității în data de 8 noiembrie a.c., arată că cifra de afaceri a companiilor agricole din România a atins maximul istoric de 68 miliarde lei în 2022, fiind cu 48% mai mare decât în 2018.

Fermierii spun că reputația României de important jucător în agribusinessul european le face și mai mult rău, cu atât mai mult cu cât statisticile cu producțiile mari sunt, spun ei, eronate, chiar umflate. Singurii care au de câștigat sunt traderii. Fermierii, doar perdanți.

”Nu a fost niciodată o bucurie pentru fermieri faptul că oficialitățile anunță aceste clasamente. Suntem localizați în acest hub de export al Mării Negre, unde concurența este foarte mare, iar piața este deținută de aceiași «traderi». (…) Azi, piața cerealelor din România nu mai este reglementată de stat sau de o structură europeană. Acești «traderi» sunt o suprastructură economică imposibil de controlat. Sunt companii multinaționale care fac exporturi de cereale de peste 50 de ani”, a explicat, pentru Jurnalul.ro, Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO.

Cum rămân fermierii fără afaceri!

Jurnalul.ro arată cum câștigă multinaționalele teren și afaceri în România! ”Cei care nu reușesc să-și plătească datoriile își cedează afacerile. Totul este preluat de creditori. Practic, sunt în fiecare an astfel de probleme, iar numărul producătorilor români scade la această adevărată «ruletă rusească» a producției de grâu, în timp ce multinaționalele care oferă ajutor financiar și «inputuri» – motorină, îngrășăminte, erbicide etc. – câștigă teren… atât terenuri agricole pe care le preiau de la perdanți, cât și afacerile fermierilor români care nu se descurcă pe această piață pe care nu ei o pot regla”. ”Depindem de niște «traderi» care stabilesc un preț cu 20-30 de euro mai mic față de Bursa de la Chicago, de la Londra sau de la Paris”, punctează Arion.

Iată 3 DECIZII RADICALE pe care fermierul aflat ÎN PRAG DE FALIMENT le poate lua!