Programul de distribuire a laptelui va fi finanțat exclusiv din fonduri europene. Bugetul total estimat pentru anul școlar 2015/2016 este de aprox. 13,5 mil. euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). „România intenționează să aplice măsuri adiacente, care să reprezinte aproximativ 10% din finanțarea FEGA. Pentru anul școlar 2015/2016, aplicarea de măsuri adiacente presupune adoptarea de prevederi legislative naționale la nivel de lege și o alocare bugetară suplimentară. Din acest considerent, România intenționează să aplice măsurile adiacente doar începând cu anul 2016/1017”, motivează MADR.
Potrivit documentului, 2,3 milioane de copii, elevii ai claselor I-VIII și pregătitoare, din învățământul public și privat autorizat/acreditat (școli), cu vârste cuprinse între 6-14 ani și copiii înregistrați în sistemul de învățământ preșcolar cu vârste între 3 și 6 ani ar urma să primească, în anul școlar 2015/2016, lapte sau lactate fermentate (iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana și alte sortimente de lapte fermentate sau acrite; sunt excluse lactatele cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau cu adaos de fructe ori cacao).
Distribuția lactatelor în școli se va realiza timp de aproximativ 180 de zile. Cca. 16.980 de școli vor fi incluse în program. Conform legislației naționale (HG 761/2011), produsele lactate distribuite elevilor trebuie să conțină min. 3,2% proteină și min. 1,8% grăsime. Produsele vor fi distribuite în ambalaje individuale pentru fiecare elev, în cazul laptelui acestea fiind de 200 ml/unitate. Ținta pentru anul 2015/2016 prevede o cantitate de 61.000 tone de lapte distribuită în școli, decontată din Programul European.
Furnizorii de produse lacate vor fi selectați în urma procedurilor de achiziție publică organizate de consiliile județene, în condițiile OUG 96/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Câți bani am primit de la UE pentru lapte în școli?
În perioada 2002-2007, România a finanțat distribuirea de lapte în școli doar din bugetul de stat, iar începând cu 2007, o parte din bugetul pentru porțiile de lapte au fost decontate la Uniunea Europeană, beneficiind de schema „Lapte în școli”, implementată în Comunitatea Europeană încă din 1977.
Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, citate de MADR, în primii ani absorbția fondurilor UE alocate programului a fost mai redusă, deoarece lactatele distribuite elevilor români nu erau conforme cu produsele din lista programului european, industria de profil din țara noastră aflându-se în perioada de tranziție. Fondurile UE primite de România au crescut de la cca. 1 mil. euro în 2007/2008 până la 12 mil. euro în 2013/2014. Din 2007 până în 2014 inclusiv, România a primit aproape 52,5 mil. euro din FEGA pentru distribuirea gratuită a laptelui în școli.
Codași la consumul de lapte: Între obezitate și subnutriție
Conform datelor Euromonitor, citate în documentul MADR, consumul de lapte în România este unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană. În 2013, a fost de numai 32 ml lapte ambalat/zi/persoană, în condițiile în care Societatea de Nutriție din România recomandă două-trei porții de lapte și derivate pe zi, o porție de lapte însemnând o cană de lapte.
Primele țări din UE la consumul de lapte sunt Irlanda (396 ml/zi/persoană), Finlanda (341 ml/zi/persoană), Suedia (251 ml/zi/persoană) și Spania (245ml/zi/persoană), iar cel mai scăzut consum de lapte de vacă ambalat din UE este înregistrat în Cipru (64 ml/zi/persoană), România (32 ml/zi/persoană) și Bulgaria (23 ml/zi/persoană).
Un studiu realizat în rândul copiilor de 8 ani, la nivel național, în aprilie 2013 de Ministerul Sănătății, în cadrul proiectului European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, arată că un sfert dintre subiecții studiați sunt supraponderali sau obezi, iar aproximativ 5% dintre fete și tot 5% dintre băieți sunt subnutriți, în timp ce 1% dintre copiii de 8 ani suferă de subnutriție severă.
