10 efecte negative ale cultivării în sărături sau sol sărat - Revista Ferma
4 minute de citit

10 efecte negative ale cultivării în sărături sau sol sărat

Pentru a putea cultiva terenurile halomorfe este necesar ca mai întâi acestea să fie ameliorate!

sol sarat 10 efecte negative ale cultivării în sărături sau sol sărat

În țara noastră se găsesc peste 600.000 ha soluri halomorfe care provoacă multe efecte negative plantelor cultivate. Aceste soluri au orizonturi SA (salic) sau NA (natric).

Solurile halomorfe (sărături) pot fi:

  • slab salinizate când conțin 0,3-0,6% săruri solubile
  • mijlociu salinizate cu 0,7-0,9% săruri solubile
  • puternic salinizate când conțin peste 1% săruri solubile

Cum putem ameliora solurile sarate?

Mai des întâlnite sunt solonceacurile care au (sa) (salic) foarmat sub influența apelor freatice mineralizate sau prin irigarea nerațională. Pe stratul de sol 0-20 cm conțin 1,0-1,5% săruri solubile deci sunt puternic salinizate.

Ameliorarea acestor soluri se poate efectua prin coborârea nivelului apelor freatice, prin drenaj și irigare pentru spălarea sărurilor solubile.

Solonețurile au (na) alcalin, sunt bogate în sodiu, cu pH-ul 8,5-9 și conțin peste 20% sodiu.

Se pot ameliora prin administrarea de amendamente sub formă de gips care înlocuiește Na+ din complexe cu Ca++.

Ce se întâmplă când cultivăm în sărături?

Principalele efecte negative ale acestor soluri asupra plantelor constă în:

  1. Pe aceste terenuri soluția solului are concentrații mai mari față de concentrația sucului celular, îngreunând procesul normal de nutriție minerală.
  2. Este îngreunată absorbția apei deoarece procesul de osmoză are loc de la concentrații mici spre concentrații mari și nu invers. Ori, aici concentrația soluției solului este mult mai mare.
  3. Este inhibat procesul de îmbibație a apei la sămânță și deci, germinarea seminței. Substanțele de rezervă din componența seminței nu au celule cu aleveole în care să se găsească suc cu concentrația mai mare, pentru a absorbi apa prin osmoză. De accea, apa este absorbită prin forțe de îmbibație provocate de coloizii substanțelor de rezervă care au capacitatea de a alipi la suprafața lor un număr mare de molecule de apă care pot declanșa procesul de germinație. În solul sărăturat este inhibat acest proces.
  4. Concentrația mare de săruri din sol inhibă creșterea rădăcinilor. Creșterea normală a plantelor are loc în condiții bune atunci când sistemul radicular are o suprafață mult mai mare decât partea aeriană. Procesul de absorbție a apei și a elementelor nutritive de către rădăcini are loc, în principal, prin perișorii care au la interior o vacuolă cu suc mai concentrat decât mediul înconjurător. În cazul sărăturilor, mediul înconjurător este mai concentrat, inhibând creșterea și funcționarea rădăcinilor.
  5. Concentrația mare de săruri din sol acționează toxic asupra protoplasmei, componentă de bază a activităților celulare.
  6. Procesul de fotosinteză, hotărâtor în creșterea și dezvoltarea plantelor, este inhibat de prezența în sol a sărurilor în concentrație mare.
  7. Este inhibată sinteza proteinelor, componentă care asigură creșterea normală a tuturor organelor plantelor.
  8. Asemenea soluri, cu concentrația mărită de săruri, stopează formarea amidonului, componentă principală a substanțelor de rezervă a plantelor.
  9. Sistemul radicular, având celulele supraîncărcate cu săruri, pierd proprietatea de selectivitate în absorbția ionilor din sol. În condiții normale,CO2 + H2O formează acidul carbonic (H2CO3) care prin disociere rezultă HCO3,CO3și H+ care sunt retrocedați de rădăcină prin schimbul cu NO3, PO4, K+ și Ca++. Acest proces nu este posibil pe sărături.
  10. Cantitatea mare de săruri dereglează activitatea cloroplastelor, provocând etiolarea frunzelor și incapacitatea lor de fotosinteză.

un articol de VASILE POPESCU

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →