De peste trei decenii, societatea Agrimat Matca rămâne o unitate agrozootehnică performantă. Astăzi, unitatea condusă de Gavrilă Tuchiluş, deține 1.800 de vaci Holstein (din care 900 cu lapte) și un nucleu de 1.700 de capre.

În sectorul zootehnic, în urmă cu 33 de ani, inginerul Gavrilă Tuchiluș, directorul SC Agrimat Matca, a găsit aici o fermă de vaci de elită, din care se valorificau juninci gestante pentru popularea altor unități din sistemul fermelor de stat. De atunci, în condiții de război permanent cu factorii climatici și nu numai, a investit continuu pentru dezvoltarea fermei.

Repet ceea ce am spus fiecărui ministru al agriculturii: potențial există în țară, dar media la producția de lapte în România nu este mai mare de 3400 litri, la nivel de gospodărie individuală. Totuși, toate vacile primesc aceeași susținere financiară. Este corect, bun și profitabil pentru România?! – GAVRILĂ TUCHILUȘ, Directorul SC Agrimat Matca

INVESTIȚIA E MAMA PROFITULUI

În ferma vegetală, cu o suprafață de aproximativ 4 mii de hectare, sunt produse o mare parte a furajelor pentru animale.
”Zootehnia pentru noi este banca de zi cu zi. Știi cât investești, cât poți să obții, poți să-ți faci un plan matematic, pe când la cultura mare, în anul trecut, am investit în toamnă aproximativ 3 milioane de lei și am scos mai puțin un million de lei. De aceea, consider că zootehnia merită să își aibă locul său binemeritat în cadrul fiecărei ferme vegetale.
Aici, am lucrat foarte mult pe genetică și pe tehnologiile de creștere și exploatare a vacilor. Le-am îmbunătățit și am ajuns acum la un nivel în care putem spune că suntem performanți.
Cheltuiala a fost enormă, în primul rând în oamenii pe care i-am susținut să se instruiască. Am format o echipă de specialiști, de oameni care au înțeles că și în zootehnie se poate lucra în condiții mai bune prin investițiile în tehnologie, prin ușurarea muncii manuale și așa mai departe. Producem astăzi peste 33 de tone de lapte de vacă și 3 tone de lapte de capră”, preciza inginerul Gavrilă Tuchiluș.

TOT CE E MAI BUN ÎN FURAJARE!

Furajarea animalelor reprezintă o altă linie de investiții permanent actualizate, conducând la o producție de peste 37 litri, cu o calitate foarte bună a laptelui, conținutul de grăsime fiind de 4,2-4,3% și proteina 3,3-3,4.
”Pe programul de furajare, colaborăm cu un specialist de aproape 15 ani. Lunar, verificăm stocurile de furaje și, deoarece nu tot silozul are aceeași calitate, realizăm analize în mod științific, de la porumb și orz, până la fânul pe care îl folosim. Este important să vedem câtă proteină există în silozul de porumb, în semifânul de lucernă ori în semifânul de triticale. De exemplu, în ultimii 5 ani am obținut și am verificat în rația furajeră semifânul de triticale, luat înainte de intrarea în burduf. Încă din urmă cu 5 ani, am dus probele de semifân de triticale la un laborator din Ungaria și am văzut că aveau un conținut de proteină de 16-17%, ceea ce înseamnă că produsul este de calitate. Animalele îl valorifică foarte bine iar răspunsul în producția de lapte este pe măsură.
Ca să avem o valoare sau o calitate mai bună a furajelor, facem semifân de lucernă în care înglobăm toate substanțele vitamino-minerale. Animalele îl consumă cu multă plăcere și rezultatele sunt foarte bune, pentru că proteina din el se păstrează acolo. Nu mai muncim foarte mult să balotăm, să stivuim și să tocăm. Acum avem celule de siloz în care punem furajele semipreparate să zic așa, pe care întotdeauna le conservăm perfect. Adăugăm cei mai buni inoculanți de pe piață”, explica Gavrilă Tuchiluș.
Pentru furajarea eficientă s-a investit și într-o remorcă tehnologică nouă și modernă, care asigură hrănirea a aproximativ 500 de vaci într-o oră.

CONFORTUL E PE PRIMUL LOC

Adăpostirea și confortul animalelor constituie o direcție spre care s-au realizat alte investiții majore, din acest punct de vedere exploatația zootehnică de la Matca fiind o fermă model, inclusiv pentru țările vestice.
”Îmi amintesc de faptul că au venit cei de la Asociația Holstein din Statele Unite, iar președintele lor spunea <Ei bine, în fermă ați evoluat genetic dar nu și din punct de vedere al confortului și siguranței animalelor>. Atunci, m-am întrebat ce pot să fac și mi-am răspuns că trebuie să le creez animalelor condiții ca în pădure, locul unde de fapt s-a născut vaca.
Am luat decizia în anul 2019 și am făcut cele două adăposturi, cu sală de muls nouă. Un adăpost are 200 m lungime, 32 m deschidere, 14 m înălțime. Este fără pereți, doar cu perdele care se ridică. Totul este automatizat. În cele două adăposturi animalele circulă doar pe cauciuc, pentru că stresul este un foarte important factor limitativ al producției de lapte.
Am dorit să evităm accidentele și am investit temeinic, pentru mai multe generații. Am căutat ca microclimatul să aibă lumină și aer. Pentru confortul vacii care doarme, am luat cel mai bun pat de odihnă din Canada, alcătuit din săculeți cu cauciuc măcinat pe care se află un strat de latex de 5 cm și apoi stratul de uzură”, explica fermierul gălățean.

ZERO PROBLEME CU ONGLOANELE

Odată cu investiția în salteaua pe care dorm vacile, s-au realizat și investițiile în căile de rulaj. Datorită acestora, de exemplu, în ferma zootehnică de la Matca, nu există probleme cu picioarele vacilor.
”Managementul copitelor (ongloanelor) este meritul medicului din fermă, Bogdan Vasiliu, despre care pot să spun că e doctor docent în treaba asta.
O condiție pentru a realiza o producție bună de lapte este aceea ca animalul să aibă picioare sănătoase. Altfel, vaca nu mănâncă, stă culcată și își consumă energia deficitar. Ori, dacă are microclimat, aer, lumină, tren de rulare, pat de odihnă, hrană și apă cât trebuie, vaca va produce în mod natural cei 36-37 de litri de lapte. Atunci când ne-am dorit să avem 40 litri/vacă furajată, cheltuiala era mult mai mare pe animal și durata de viață a acestuia era mai mai mică. Acum, vaca se exprimă după potențialul său genetic la 36-37 litri, pe o perioadă de 305 zile și este o producție care nu ne creează probleme”, menționa Gavrilă Tuchiluș.

REPRODUCȚIA ESTE MODERNIZATĂ

La capitolul reproducție, toate coordonatele sunt computerizate, știindu-se cu exactitate despre fiecare exemplar în parte cum se comportă și ce trebuie să i se ofere.
În cele 2 adăposturi, există doar un om care circulă pentru a supraveghea la fața locului evoluția și sistemele tehnice. ”Este esential faptul că am crescut durata de viață la un vițel și jumătate, pentru că o junincă o obținem în 12 luni. În 24 de luni, noi trebuie să vedem că produce lapte și atunci programul de reproducție este foarte bine controlat. Dacă a depășit 24 de luni, deja sunt pierderi.
Calculatorul ne spune când este momentul optim de însămânțare artificială. Avem specialiști foarte buni în realizarea acestor operațiuni. Știți că în cadrul unității, în anul 2008, am realizat transfer de embrioni cu cele mai bune rezultate. Ar trebui ca România să valorifice aceste premise deosebite.
Prin reducerea cheltuielilor cu tratamentele și creșterea duratei de viață, am realizat o anumită eficiență economică. Dar, cu actualul preț al laptelui, este greu de spus mai mult decât că suntem nul la nul. Unele câștiguri au venit în urma vânzării de animale pentru prăsilă”, arăta fermierul.

CONCURENȚA NELOIALĂ DE LA RAFT!

Din dorința de a valorifica superior producția de lapte, în ultimii ani, fermierul Gavrilă Tuchiluș s-a asociat cu alți 4 colegi din județul Bacău, înființând o cooperativă situată la Sascut, jud. Bacău și în cadrul căreia s-a realizat o investiție într-o fabrică de produse lactate, sub brandul HUZUR. LAPTE BUN. ȘI E DESTUL.
”Fabrica funcționează și sperăm să creștem vânzările. Produsele noastre sunt agreate pe piață și lumea le caută dar, asemănător oricărui comerciant, este lupta la raft. Regret faptul că nici astăzi nu s-a legiferat legea concurenței neloiale, astfel încât să se știe clar care sunt produsele doar din lapte și care sunt produsele cu adaosuri. Și aici instituțiile statului ar trebui să-și facă datoria! Mi-am permis să le spun că le este frică de multinaționale să ia măsurile necesare și, astfel, noi avem de suferit. În decembrie aveam un preț, iar din decembrie până acum am scăzut prețul la lapte cu 40%. Cu cât să mai scădem?”, semnala Gavrilă Tuchiluș.

Investiția totală în adăposturi și utilitățile aferente a fost de peste 4 milioane de euro!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi