Fermierul, prins între efectele produse de legile naturii şi legile Parlamentului, la care se adaugă hotărârile de guvern, ordinele de ministru şi alte acte administrative obligatorii, are de ales între a respecta tot ansamblul de legi sau numai o parte dintre acestea, sau de a nu respecta nicio lege, suportând consecinţele de rigoare. Dar ca să respecte legile, trebuie să le cunoască, iar eu voi încerca în acest nou articol dedicat legislaţiei agricole să identific şi să prezint proiectele de legi dezbătute în ultimul timp de parlamentarii din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

Un vechi proiect legislativ scoate capul din nou!

Un proiect de lege, numit PLx 411/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, în sensul introducerii unor reguli care să asigure accesul pe piaţă al tuturor producătorilor locali, zonali şi naţionali, reapariţia pe piaţă a produselor româneşti, precum şi readucerea preţurilor la un nivel decent, respins în trecut de Senat, a fost dezbătut în şedinţa din 4 februarie 2020, hotărându-se cu majoritate de voturi întocmirea unui raport de adoptare cu amendamente. Caut prin arhiva site-ului www.cdep.ro proiectul în cauză şi aflu că a fost iniţiat de un senator PNL de Arad, Ioan Cristina, iar printre prevederile propuse se află interzicerea ca un comerciant ”să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare” şi ”serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi, producătorilor români de produse alimentare, nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate”. După cum am precizat, iniţiativa domnului Cristina de la Arad, angajat în lupta cu hypermarketurile, a fost respinsă chiar de colegii săi, senatori! Iată, însă, că PLx 411/2016 a scos capul din nou în cursul procesului legislativ. Aşteptăm cu interes raportul, aşteptăm amendamentele.

Ce mai face Casa ”Unirea”?

Şedinţa din 5 februarie a început cu un subiect foarte interesant, şi anume activitatea Casei de Comerţ Agroalimentar ”Unirea” S.A. La şedinţă au fost prezenţi, ca invitaţi, secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, încă doi consilieri din acelaşi minister, Decebal Ştefăniţă Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, şi Adrian Izvoranu, fost director executiv Casa Română de Comerţ Agroalimentar ”Unirea” S.A. Şedinţa a fost una informală, dar discuţiile au fost consemnate în documentul de sinteză, postat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Adrian Izvoranu i-a asigurat pe cei prezenţi că a răspuns ”invitaţiei adresată de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a găsi o soluţie pentru cei aproximativ 2 milioane de potenţiali mici producători care nu au beneficiat de nici un sprijin de la stat şi care nu aveau unde să-şi valorifice produsele. Activitatea economică desfăşurată în scurtul timp din 1 august 2019 până în 31 octombrie 2019 a consumat 7-8% din capitalul pus la dispoziţia companiei”. Emil Dumitru a dezvăluit că în urma controlului efectuat de minister pentru verificarea modului în care a fost cheltuită suma de 93.000.000 de lei alocată de la bugetul statului pentru funcţionarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar – Unirea, 3.770.733,80 lei au fost cheltuieli de personal, iar veniturile obţinute au fost în cuantum de 829.07,78 lei, având o cifră de afaceri de 259.340 lei. Dumitru a concluzionat că ”a fost distrus un concept, din cauza unui prost management”.
Deputatul Dănuţ Păle a întrebat dacă structura Consiliului de Administraţie a fost una inspirată, întrucât directorul executiv se supune deciziilor Consiliului de Administraţie. Răspunsul nu a fost consemnat în documentul de sinteză. Dacă îmi permiteţi o observaţie: în magazinul din Bucureşti sunt expuse pe rafturi nu produsele agricole şi produsele procesate ale celor ”2 milioane de potenţiali mici producători”, după cum s-a exprimat Adrian Izvoranu, ci mărfurile provenite de la firme şi ferme deja cunoscute pe piaţă! Micii producători de grija cărora moare orice politician român, mai ales în campania electorală, vând samsarilor sau la tarabele pieţelor agro-alimentare. De altfel, spaţiul magazinului din Bucureşti (vis-a-vis de Institutul de Arhitectură) este atât de strâmt, încât abia au loc câteva coşuri de legume!

Medicii veterinari pleacă în ţările calde

Odihniţi, revigoraţi, pregătiţi pentru ”vii dezbateri”, membrii Comisiei de Agricultură au revenit în sala de şedinţe, în ziua următoare, 6 februarie, având pe masă un proiect de lege extrem de interesant, PLx 637/2019 pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar. Au participat ca invitaţi: Csutak Laszlo Nagy, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Adina Ciurea, şef serviciu în aceeaşi instituţie, doi consilieri superiori din MADR, un consilier juridic din Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, un prim adjunct al Inspectorului general din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP). Dezbaterile nu au fost consemnate în documentul de sinteză, dar textul inţiativei este accesibil, aşa că haideţi să-i descoperim conţinutul! Iată principalele reglementări:
1. transporturile de animale vii, de lungă durată, către ţări terţe UE, destinate sacrificării sau reproducerii, vor fi asistate de un medic veterinar de liberă pratică, contractat de operatorul economic care efectuează exportul de animale vii;
2. competenţele medicului veterinar de a asista un transport de animale vii vor fi certificate de Colegiul Medicilor Veterinari din România;
3. pentru transporturi mai mari de 1000 de capete este responsabilitatea medicului veterinar atestat să contracteze tehnicieni veterinari care să îl sprijine pe durata transportului;
4. medicul veterinar care va asista transportul de animale vii va deţine un jurnal veterinar care va monitoriza situaţia sanitar-veterinară a animalelor, din ţară până la destinaţia finală.

În şedinţa din 11 februarie a plenului Camerei Deputaţilor, singura lege cu relevanţă agricolă adoptată a fost PLx 598/2019, care prevede ca evaluarea imobilelor, deci şi a terenurilor agricole, de restituit, să fie făcută în baza grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională şi nu după grila notarială din 2013!
Dezbaterile din şedinţele comisiei din 12 şi 18 februarie vor fi abordate într-un articol viitor.

MAI ÎNTÂI PLATA, APOI DECONTUL!

Un raport ar trebui să fie redactat şi în ce priveşte proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2019 pentru modificarea Legii nr. 52/2015 privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar reprezentate în organizaţii de profil din cadrul Uniunii Europene şi/sau pentru organizaţiile stabilite ca făcând parte din grupurile de dialog civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Proiectul, care a trecut tacit de Senat, prevede ca organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi alimentar, cărora li se decontează de la bugetul de stat cotizaţiile anuale şi serviciile lingvistice, trebuie mai întâi să achite aceste cotizaţii şi valoarea serviciilor lingvistice către organizaţiile de profil din cadrul Uniunii Europene, unde sunt membre, apoi să solicite decontul din bugetul de stat! Potrivit expunerii de motive, unele organizaţii din sectorul agricol şi alimentar ar fi solicitat decontarea în avans a cotizaţiei şi serviciilor lingvistice, în condiţiile în care nu erau afiliate, iar alte organizaţii ar fi solicitat decontul integral pentru plăţi efectuate parţial.
Dezbaterea a două proiecte de lege care vizează modificarea legii 407/2006, în sensul protejării speciei capra neagră şi a speciei ciocârlia de câmp, au fost amânate, din cauză că reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nu au fost prezenţi la dezbateri.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)