La începutul lunii mai, lanurile de grâu sunt verzi și se apropie, cu pași repezi, de apariția spicului și apoi de înflorire. Adulții hibernanți ai ploșnițelor cerealelor (Eurygaster spp.) au apărut deja și pot fi văzuți relativ ușor în solele cu grâu, culoarea lor contrastând cu verdele grâului.

ADULŢII NU PRODUC PAGUBE

Adulții înțeapă frunzele pentru a se hrăni iar deasupra locului înțepăturii, frunzele se usucă. În practica agricolă, adulții hibernanți rareori produc pagube culturii grâului. Numai în unii ani cu invazii foarte mari (30-50 de insecte pe metru pătrat), grâul atacat s-a uscat, producându-se pagube cantitative de recoltă. În ultimii 20 de ani, nu s-au mai făcut tratamente pentru combaterea adulților hibernanți.

LARVELE ATACĂ BOBUL DE GRÂU!

Cele mai ridicate pagube sunt cele produse de către larvele și adulții noii generații. În acest caz, insectele înțeapă boabele de grâu pentru a se hrăni. În urma procesului de hrănire, ploșnițele introduc enzime în bob, care duc la degradarea glutenului. Acesta devine moale, lipicios, făcând dificilă obținerea aluatului pentru pâine.

Pagubele sunt și mai ridicate dacă sunt atacate loturile semincere de grâu! În mod clasic, ploșnițele cerealelor se combat prin efectuarea unui tratament în vegetație cu un insecticid de contact sau local sistemic, la depășirea pragului economic de dăunare (PED).

 Ploșnița cerealelor, adult hibernant în lanul de grâu (4 mai 2022, INCDA Fundulea)

PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE

Pentru a se vedea dacă s-a depășit PED, se fac sondaje în lanul de grâu, cu rama metrică, pe diagonala solei (numărul de puncte de determinare variază în funcție de mărimea solei, de la 10 la 25) în vederea stabilirii densității ploșnițelor.

1. Pentru ploșnițele hibernante, PED-ul este de:

• 7 insecte/mp în cazul în care cultura de grâu are o dezvoltare optimă și este bine fertilizată;

• 5 insecte/mp, în cazul în care cultura de grâu are o dezvoltare deficitară și nu este fertilizată optim.

2. Pentru ploșnițele din noua generație, PED-ul este de:

• 5 insecte/mp în cazul în care cultura de grâu are o dezvoltare optimă și este bine fertilizată;

• 3 insecte/mp în cazul în care cultura de grâu are o dezvoltare deficitară și nu este fertilizată optim.

3. Dacă vorbim de loturile semincere, atunci PED-ul este și mai scăzut, de o ploșniță pe metru pătrat.

INSECTE CU REACŢIE DEFENSIVĂ!

Toate bune și frumoase, numai că pentru a realiza aceste sondaje e nevoie de operatori cu experiență. Cine a fost prin lanurile de grâu, cred că a văzut ploșnițele pe plante iar dacă a vrut să se apropie de ele, acestea au căzut. De fapt, este un comportament defensiv al insectelor. Dacă simt pericol, pur și simplu se lasă să cadă de pe plante. Tocmai de aceea, cineva experimentat, când face sondajele nu se caută numai la ploșnițele aflate pe plantele de grâu, ci verifică dacă se află ploșnițe și la baza plantelor. În caz contrar se poate greși la stabilirea PED-ului și se poate rata momentul efectuării tratamentului în vegetație, în cazul în care situația o cere.

 Ploșnița cerealelor, adultul noii generații în lanul de grâu (27 iunie 2021, INCDA Fundulea)

E MAI GREU CU INSECTELE!

Dar poate să fie și reversul medaliei, se poate face un tratament deși nu era cazul, ceea ce înseamnă risipă, în condițiile în care prețurile inputurilor au luat-o în sus.

Poate tehnica modernă să ne ajute în acest caz? Poate suplini lipsa de experiență a celor care fac sondajele? Să ne uităm un pic la drone. Cred că ați citit N articole despre dronele în agricultură și protecția plantelor, despre combatere punctuală a agenților de dăunare.

Ei bine, în cazul buruienilor sau al patogenilor plantelor este un pic mai simplu. Aceștia „stau pe loc” și nu se mișcă dintr-o parte în alta. În cazul insectelor este mult mai greu. Multe insecte sunt foarte mobile și, de asemenea, au culori de camuflaj (ca să scape de prădători).

CUM SCAPĂ PLOŞNIŢA DE DRONE?

În cazul adulților hibernanți ai ploșnițelor cerealelor, în primele două decade ale lunii mai, culoarea acestora contrastează cu verdele grâului, deci ar putea fi observați relativ ușor de camerele video performante cu care sunt dotate dronele. Deși, și aici este o problemă, în cazul în care razele soarelui cad perpendicular pe plantele de grâu, la prânz, insectele nu se mai observă așa de ușor.

Dar cea mai mare problemă este că nu toate ploșnițele se găsesc în același timp în partea superioară a plantelor de grâu. Iar dacă drona se apropie de ploșnițe, există riscul ca ploșnițele să se lase de pe plantele de grâu, căzând la baza acestora.

CAMUFLAJ ÎN FAŢA DRONELOR

În cazul larvelor și adulților noii generații, situația este un pic mai complicată. Pe de o parte grâul, pe măsură ce se coace își schimbă culoarea din verde în galben, pe de altă parte culoarea ploșnițelor noii generații se aseamănă cu cea a grâului aflat în diferite faze de maturitate, ceea ce le face greu de detectat de către inteligența artificială.

Referitor la combaterea țintită, cu ajutorul dronelor, în cazul ploșnițelor cerealelor nu este eficientă. Se pot combate punctual adulții hibernanți de exemplu, cu ajutorul dronelor, problema este că aceste insecte zboară pe distanțe mari, chiar și la 100 de kilometri de la locurile de iernare!

PLOŞNIŢELE „SIMT” ROBOŢII!

Folosirea roboților pentru sondaje, este și ea problematică, cel puțin cu tehnologia actuală, deoarece insectele pot cădea de pe plante la apropierea acestora. Este greu să te deplasezi „silențios” în interiorul lanului, având în vedere densitatea plantelor de grâu.  

Poate, în viitor, pe măsură ce evoluează tehnologia, să apară soluții și pentru combaterea inteligentă a ploșnițelor cerealelor. Deocamdată, de bază pentru combaterea acestor specii dăunătoare este realizarea sondajelor în lanul de grâu pentru a se estima dacă s-a depășit sau nu PED-ul.

Acolo unde nu se văd ploșnițele, putem vedea urmele trecerii lor și anume, frunzele uscate ca o „sfoară”. În foto, atacul adulților hibernanți la frunzele de grâu (3 2022, INCDA Fundulea).

 Ploșnița cerealelor, adult hibernant văzut de la 1 metru înălțime, în condițiile în care razele soarelui cad perpendicular pe grâu, la ora prânzului (4 mai 2022, INCDA Fundulea)

PLOŞNIŢA AFECTEAZĂ PANIFICAŢIA

Dacă mai puțin de 2% din boabele de grâu sunt înțepate, atunci, pe medie, panificația și calitatea pâinii nu este afectată. Dacă mai mult de 15% din boabe sunt atacate, atunci fermierul nu își mai poate vinde grâul pentru panificație și nu îl mai poate da nici în hrana animalelor! Prin urmare, protecția culturilor de grâu împotriva atacului ploșnițelor este esențială.

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea