„Acum mi-e foarte greu să estimez dacă pot să mențin cultura de rapiţă sau nu”, ne-a declarat Vasile Târziu la începutul lunii februarie. „O să vedem pe la mijlocul lunii martie, când o să iau decizia, în special în funcție de densitatea pe care o regăsesc în câmp și de dezvoltarea firavă a plantelor”, apreciază fermierul care în toamnă a semănat 821 de hectare cu rapiţă, deşi avea planificat să înfiinţeze 1126 ha.

Vară cu temperaturi teribile şi o toamnă uscată

Din cauza amplasării fermei „în cea mai aridă zonă din vestul ţării”, la Cenad, în judeţul Timiş, Vasile Târziu a trebuit să-şi modifice asolamentul planificat pentru toamna anului trecut. „Ne-am confruntat cu lipsa apei şi o secetă pedologică cruntă, vara trecută am avut doar 17 litri de apă/mp în 4 luni şi totuși am riscat. Din cele 1126 de hectare propuse pentru rapiță, am semănat 821 ha și m-am oprit din semănat, văzând că nu sunt perspective pentru ceva ploi”, ne-a declarat Vasile Târziu. În aceaste condiţii, fermierul a suplimentat suprafaţa planificată iniţial de pentru grâu, de la 1100 ha, până la , în 1326 de hectare cu grâu şi 282 de hectare cu orzoică.

În primăvară, cea mai mare suprafaţă va fi alocată pentru floarea soarelui, dar şi alte două noi culturi: ridiche pentru sămânţă (100 ha) într-un contract cu o firmă din România şi 42 de hectare cu mazăre, tot cu contract pentru sămânță.

Vasile Târziu: „porumb în nici un caz, nu îmi pot permite”

Fermierul exclude posibilitatea de a mai semăna porumb în primăvară, în schimb este pregătit pentru a suplimenta suprafaţa cultivată cu floarea soarelui, în situaţia în care va fi nevoit să întoarcă rapiţa. „În asolament, nu îmi mai pot permite să introduc culturi care prezintă risc, mai ales la nivelurile de cost ale producţiei şi cu prețuri foarte mici la sfârșitul campaniilor”, apreciază Vasile Târziu.

„Porumb în niciun caz, porumb nu pot să îmi permit, de ani de zile nu mai pun porumb zona fiind foarte afectată de secetă. Şi nici solul nu este extraordinar, are o structură fină şi nu are capacitatea de a reţine apa atât de mult, doar la suprafață”, a explicat fermierul.

Pronostic favorabil pentru cereale păioase, rezervat pentru rapiţă

Din cauza lipsei de apă în sol, rapiţa a răsărit abia la finalul luni noiembrie, a remarcat Vasile Târziu. „A intrat în iarnă în 4 frunze şi foarte anemică, apoi a trecut și prin valurile astea de frig, acoperită și neacoperită de zăpadă, o zăpadă de 15 cm maxim, care a dispărut, a urmat o încălzire uşoară și iar o revenire a înghețurilor”. În aceste condiţii şi datorită răsăririi tardive, şansele de supravieţuire ale culturii de rapiţă sunt rezervate, aşa cum apreciază fermierul „plantele nu au avut posibilitatea de a dezvolta un colet și o rădăcină puternică, normal pentru că rapița are o perioadă mai lungă de vegetație”.

Din toamnă şi până la începutul lunii februarie în zona Cenad s-a acumulat un total de doar cca. 80 de litri de apă, iar „cerealele păioase au recuperat foarte mult în perioada noiembrie-decembrie. Ajutate de temperaturile pozitive, grâul a înfrățit dar are încă o talie mică”, a observat Vasile Târziu.

Vasile Târziu: „nu-i vorba de profituri, ci să-ți menții firma la linia de plutire”

În contextul economic şi agrometeorologic actual, fermierul a remarcat atât „creşterea exagerată a costurilor de producţie” cât şi „nenumăratele reguli care trebuie respectate la nivel european şi pe care restul planetei nu le respectă. Mă refer la politica Green Deal a UE care acționează direct asupra noastră financiar”.

„Nu mai avem arme ca să luptăm cu foarte mulți agenti patogeni, care s-au multiplicat datorită secetelor succesive din anii anteriori. 2026 va fi un an de restriște în agricultura românească. Și nu numai în agricultura românească, în agricultura europeană”, spune Vasile Târziu.

„În orice caz, la fel ca toată lumea căutăm soluții ca să ne menținem. Nu-i vorba de profituri. E vorba să-ți menții firma la linia de plutire”, afirmă Vasile Târziu.

Fertilizare fazială şi microelemente în toamnă

Având în vedere costul îngrăşămintelor, dar şi eficienţa agrotechnică a acestora, fermierul este adeptul fertilizării faziale. „Pentru ca că folosim la maxim îngrăşămintele este recomandată aplicarea în doze mici, fazială, în trei etape, mai ales îngrăşămintele azotoase şi fără a exclude macroelementele aplicate în toamnă şi pe care trebuie neapărat să le încorporăm”, recomandă Vasile Târziu.

Pentru a susţine valorificarea de către plante a îngrăşămintelor şi având în vedere tranzitul foarte scăzut în rizosferă, cu migrații reduse, aplicarea fazială este de dorit pentru culturile de cereale păioase care au o înrădăcinare superficială abundentă în primii 15 centimetri.

Cu gândul la producţie şi fără contracte futures

Fermierul regretă oarecum că nu a făcut precontracte în urmă cu câteva luni. „Trebuia probabil să fi făcut contracte în decembrie, nu m-am așteptat ca la ora actuală pentru contractele futures să se discute prețul de 0,75 – 0,80 lei/kg, ceea ce, dacă ne gândim la costurile de producție și, dacă mai ai și datorii, nu reușeşti să ajungi pe zero”.

Trebuie să ai niște producții teribile la cereale păioase, de la șapte mii în sus (tone/ha) pentru a fi profitabil. „Anul trecut am închise la o producţie medie de 6200 kg/ha iar dacă faci un calcul, nu prea ieși pe profit la cultura grâului”, spune Vasile Târziu.