Tânărul Ștefan Florin Boz demonstrează că ferma de familie tradițională poate fi în același timp profesionistă, diversificată și conectată direct cu consumatorii, oferind produse autentice, sustenabile și de calitate.
În comuna Golăiești, jud. Iași, familia Boz deține o microfermă mixtă, în cadrul căreia obține produse lactate, ouă, pui, carne și preparate din carne, realizate după rețete străvechi și readuse în actualitate.
Echilibrul perfect între tradiție și performanță
Ștefan Florin Boz, în vârstă de 26 de ani, absolvent al Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare Iași, promoția 2021, a ales să revină acasă și să dezvolte afacerea familiei, alături de tatăl său, Vasile Boz.
Încă de copil, Ștefan a fost înconjurat de animale, învățând de la părinți cum să le crească. Acum, face totul mai performant, aplicând știința dobândită în școală.
Dacă la Liceul Tehnologic Agricol – Miroslava, specializarea Tehnician veterinar, a dobândit cunoștințe esențiale despre menținerea sănătății animalelor și despre gestionarea situațiilor critice, „studiile universitare m-au format și pentru a conduce o afacere agricolă sau o microfermă, combinând cunoștințele practice cu cele teoretice”, explica tânărul fermier ieșean.
Microferma include 5 capete taurine, 4 porci, 300 păsări, iepuri și bibilici (Numidameleagris) – denumite pichere sau câțe.
De asemenea, microferma ieșeană deține aproximativ 10 hectare de teren agricol.
Prima schimbare majoră: axarea pe vaca de lapte
Văcuțele sunt din rasele Holstein și Bălțată românească, iar tăurașii sunt Bălțată, destinați producției de carne. În perioada studenției, i-a convins pe părinți să treacă la rase specializate pentru lapte, introducând vacile Holstein în efectiv.
”Prima vacă Holstein am ales-o personal dinr-un efectiv de vreo 70 de capete. Este campioana microfermei noastre, foarte bună producătoare, la o mulsoare dă cam 20 de litri de lapte. Facem două mulsori pe zi, iar vacile sunt atent pregătite pentru perioada de repaus și fătare, o etapă crucială.
Vacile din rasa Holstein sunt mai sensibile și trebuie să știi cum să le ajuți. Pregătirea pe care am primit-o la liceu m-a ajutat mult, mai ales în situații critice, cum este asistența la fătare”, povestea Ștefan Florin Boz.
Dacă vrei cu adevărat, se poate trăi din creșterea animalelor și producția de lactate aici, la țară. Obstacolele există, dar pot fi depășite – ȘTEFAN FLORIN BOZ, Tânăr fermier ieșean
O pierdere imensă și impulsul de a continua
Combinația între tradiția familială și aplicarea cunoștințelor științifice le-a permis fermierilor ieșeni să obțină o productivitate ridicată, fără a compromite sănătatea animalelor, iar decizia de a investi în rase performante a fost considerată un pas esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a fermei.
În vară, Ștefan a pierdut-o pe mama sa, Mihaela Paraschiva Boz, sufletul și inima gospodăriei, cea care ani la rând a coordonat fiecare aspect al activităților din microfermă. În ciuda acestei pierderi, au decis să continue activitatea, menținând vie moștenirea și viziunea mamei, în fiecare produs și în fiecare colț al fermei.
Diversitatea și calitatea produselor
Ștefan a constatat că diversitatea animalelor și a păsărilor din fermă crește atractivitatea acesteia. Legătura directă între producător și consumator permite o adaptare rapidă la cerințele pieței și le oferă clienților siguranța că achiziționează produse locale și autentice.
Pe lângă vaci, porci, găini, cocoși, bibilici și pui, la cererea clienților au fost introduși și păunii. „Cred că o astfel de flexibilitate poate demonstra modul în care o microfermă trebuie să răspundă cerințelor pieței și poate păstra o relație apropiată cu clienții”, menționa specialistul ieșean.
Ștefan Florin Boz valorifică produsele proprii, lactate – lapte, brânză, smântână, caș -, pui, ouă și carne de pasări și porci, printr-o relație directă cu piața, în special prin comenzi și prezența constantă, duminicală, în piața Nicolina din Iași.
Rețetele mamei, păstrate cu sfințenie
Produsele lactate sunt realizate integral în fermă, după rețetele tradiționale moștenite de la mama lui Ștefan. „Preparăm produsele – brânza dulce, cașul, smântâna și produsele din carne -, după rețetele mamei, pe care le ducem mai departe și vrem ca toate preparatele să fie făcute integral aici, exact cum le făcea mama, cu grijă și cu respect pentru standardele de calitate. Reacțiile beneficiarilor sunt pozitive și încurajatoare, motivându-ne să continuăm”, spunea Ștefan Florin Boz.
Pentru nutriția animalelor, cultivă 5 ha de lucernă și 2 ha de fân, iar grânele și cerealele sunt procurate prin colaborări locale. „Este important să le oferim animalelor o nutriție echilibrată și să reducem dependența de surse externe.
În microferma noastră, fiecare decizie legată de hrană, adăposturi sau îngrijire este gândită astfel încât animalele să fie confortabile și sănătoase, ceea ce, în final, se reflectă în laptele, brânza, ouăle sau carnea pe care le punem pe masă”, explica zootehnistul ieșean.
VIAȚA LA ȚARĂ pentru un tânăr fermier VS. TENTAȚIA ORAȘULUI
De un timp, Ștefan se bucură de sprijinul prietenei sale, Lavinia Chimu, studentă tot la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) Iași, atât la îngrijirea animalelor, cât și la procesarea și pregătirea produselor pentru piață.
Ștefan își propune extinderea culturilor și creșterea eficienței fermei, prin accesarea de fonduri sau proiecte de dezvoltare.
Deși tentat să plece la oraș, el consideră că viața la țară poate fi profitabilă și satisfăcătoare: „Am fost tentat să plec, dar am realizat că se poate și aici, cu animalele. Însă, tot ceea ce facem trebuie făcut serios, cu răbdare și cu știință.
Am observat că implicarea directă în gestionarea comenzilor și a relației cu clienții îmi oferă o perspectivă valoroasă. Văd direct rezultatele muncii, dar și înțeleg așteptările pieței, ceea ce ghidează viitoarele investiții”, spunea fermierul.
Această abordare, în timp, i-a conferit microfermei ieșene un avantaj competitiv, dar și o reputație consolidată, în rândul consumatorilor care apreciază autenticitatea și calitatea produselor.
