Startul campaniei de semănat de primăvară, pentru porumb și floarea soarelui a fost dat încă din toamnă sau iarnă, odată cu pregătirea solului, de obicei arătură adâncă (eventual aplicarea de îngrăşăminte naturale) dacă se practică un sistem convenţional, precum şi gestionarea corectă a resturilor vegetale, în cazul sistemului minim-till şi no-till. La ieşirea din iarnă – început de primăvară, mai urmează o definitivă pregătire a patului germinativ, controlul buruienilor, alegerea hibrizilor/soiurilor şi a momentului optim pentru semănat, precum şi verificarea şi calibrarea semănătorilor.

În ultimii ani, semănatul timpuriu (începând chiar din ultima decadă a lunii martie) a devenit obişnuinţă în sudul şi vestul ţării, dar această practică în mod curent implică o serie de riscuri.

Iată 5 sfaturi utile care te ajută să profiți la maximum de campania de semănat din primăvară:

1. Alegerea hibrizilor

Specific fiecărei ferme, alegerea celor mai potriviţi hibrizi şi soiuri se face în funcţie de experienţa anilor anteriori şi de previziunile pentru fiecare an în parte. Alegeţi hibrizi cu rezistenţă la stres şi emergență puternică în condiții dificile.

Selectaţi cel puţin 2-3 hibrizi de porumb/floarea soarelui din clase de maturitate diferite, pentru a acoperi o fereastră mai lungă de timp atât în campania de semănat, cât şi perioada de polenizare şi legare.

Tratamentul semințelor joacă, de asemenea, un rol important în protejarea lor împotriva dăunătorilor şi a agenților patogeni din sol.

Respectați rotația culturilor! Floarea soarelui nu ar trebui să revină pe aceeaşi solă la un interval mai mic de 3 ani (1 an din 3).

2. Protecția plantelor și controlul buruienilor

Alegeţi o combinație de substanţe care să ofere o protecție cu spectru larg împotriva bolilor și insectelor dăunătoare de la începutul sezonului, pentru a susține o răsărire puternică și rezistență la varietatea de temperaturi ale solului. Folosiţi un erbicid care oferă o protecție suplimentară pe măsură ce cultura răsare și care permite o fereastră de aplicare mai largă.

Într-o primăvară rece și umedă, precipitațiile după semănat pe soluri deja umede pot îngreuna intrarea utilajelor pentru aplicări postemergente la timp și pentru controlul buruienilor. Se indică alegerea unui erbicid care să poată fi aplicat atât preemergent, cât și postemergent, pentru a se atenua efectele negative ale întârzierilor la erbicidare. De asemenea, un erbicid cu efect rezidual de lungă durată va acoperi intervalul dintre aplicarea erbicidului şi semănat.

Dacă cad precipitații semnificative după semănat pe solurile cu exces în umiditate, există un potențial crescut de pierdere a azotului prin levigare, așadar monitorizați atent necesarul de azot al culturii și fiți pregătiți să aplicați îngrăşăminte cu azot mai târziu în sezon.

3. Semănatul timpuriu are avantaje şi dezavantaje

Urmăriți permanent prognozele meteo. Teoretic, campania de semănat pentru porumb poate începe imediat ce temperatura în primii 10 cm de sol ajunge la 10°C, cu o tendință de încălzire, pentru a intra la semănat.

Semănați floarea-soarelui de îndată ce temperatura solului depășește 8°C. Floarea soarelui tolerează mai bine frigul. În stadiul de cotiledon, floarea-soarelui poate rezista la temperaturi de -5°C și până la -7°C. Până în stadiul de două frunze, floarea soarelui rezistă la îngheţurile târzii de până la -3°C, în timp ce porumbul este mult mai sensibil la îngheţ. Odată cu apariția primelor frunze adevărate, temperaturile negative pot fi fatale pentru floarea soarelui.

În funcţie de condiţiile specifice fiecărei zone, de sistemul de prelucrare a solului şi de nivelul de precipitaţii, un bun drenaj al solului este esenţial pentru a permite intrarea timpurie la semănat.

4. Ce se poate întâmpla dacă semănați mai târziu?

Culturile semănate mai târziu în sezon pot fi mai vulnerabile la infecțiile cauzate de boli transmise de sol, cum ar fi pătarea cenușie a frunzelor și mucegaiul alb, precum şi la boli foliare. În plus, plantele tinere pot fi mai vulnerabile la infecțiile cauzate de agenții patogeni şi insectele dăunătoare care au avut timp să-și dezvolte populația.

Studiile elaborate de Universitatea din Minnesota (SUA) arată că semănatul în soluri prea umede poate provoca mai multe daune culturii, inclusiv probleme de germinaţie şi răsărire neuniformă, ceea ce va conduce la dezvoltarea inegală a plantelor, o diminuare a capacităţii culturii de a absorbi umezeala și nutrienții, iar în final un randament mai redus.

În condiţii extreme de uscăciune sau exces de umiditate, ar putea fi necesară o creştere a normei de semănat pentru a compensa eventualele probleme de germinaţie şi răsărire.

Având în vedere vulnerabilitatea crescută a culturilor semănate mai târziu, specialiştii recomandă utilizarea unui plan riguros de monitorizare şi detectare a bolilor şi dăunătorilor, precum şi adaptarea din mers a planului de tratamente fitosanitare.

Semănatul mai târziu creşte incidenţa apariţiei buruienilor, de aceea aplicarea de erbicide înainte de semănat (preemergent) poate asigura un control mai eficient al buruienilor.

5. Verificaţi permanent semănătorile!

• Nu uitaţi să verificaţi permanent semănătorile, atât în ceea ce priveşte constanţa adâncimii de semănat, cât şi pentru o bună gestionare a resturilor vegetale (dacă este cazul).
• Verificaţi umiditatea din sol şi buna funcţionare a semănătorilor pentru a asigura un bun contact semințe-sol la o adâncime de 3,5-5 cm ori mai adânc dacă solul este „uscat”, respectiv mai puțin adânc dacă terenul este rece, pentru o dezvoltare corespunzătoare a rădăcinilor. Evitați să semănaţi prea adânc (peste 5 cm) în soluri reci, deoarece răsărirea va fi mult întârziată.
• Pentru a îmbunătăți contactul semințe-sol, verificaţi umiditatea terenului pentru a preveni compactarea atât la suprafaţă, cât şi pe pereţii laterali ai deschiderilor făcute de brăzdare şi care ar putea împiedica creșterea rădăcinilor.
• Verificați dacă rândurile se închid corect şi ajustați presiunea în anvelope pentru a minimiza compactarea terenului.3

Calibrarea „la rece” a mașinii de semănat

• Faceți atât o calibrare „la rece” a densităţii de semănat, cât şi o trecere de probă, în teren, pentru a verifica constanţa adâncimii de semănat.
• Concentrați-vă pe componentele cheie ale semănătorii, inspectați cadrul şi toate piesele mobile (bucșe, lanțuri, discuri, roți) pentru uzură, verificați forța de apăsare și sistemele de închidere a brazdei pentru un contact corect sol-sămânţă.
• Verificați conductele hidraulice şi/sau pneumatice pentru scurgeri.
• Verificați rezervoarele pentru fisuri, furtunurile pentru înfundare și orificiile pentru dimensiunea corectă.
• Verificați și calibrați sistemul de ghidare GPS, asigurați-vă că software-ul este actualizat.

Atenţie:

• Prognozele meteo favorabile (în încălzire) pentru o perioadă de 5-7 zile după semănat vor permite răsărirea rapidă. Condiţiile ideale presupun să nu existe precipitații abundente chiar înainte de răsărire, deoarece acestea vor favoriza apariţia crustei.
• Semănatul timpuriu poate oferi performanțe mai bune de producţie, deoarece înflorirea poate să aibă loc într-o perioadă în care stresul hidric este mai mic pentru cultură.

Citeşte şi: Strip-till, tehnologia care te ajută să semeni mai devreme

Citește mai mult la: https://revista-ferma.ro/strip-till-tehnologia-care-te-ajuta-sa-semeni-mai-devreme/
Informaţiile publicate pe site-ul Revista-Ferma.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.