Politicile europene au un rol determinant în evoluţia acestui domeniu de activitate. „Ne întrebăm acum ce se va întâmpla peste doi ani, când se vor aplica noile reglementări ale Politicii Agricole Comune, mai cu seamă acele măsuri cuprinse în aşa-numitul Green Deal, care pe noi fermierii ne cam sperie. Dacă nu vom şti să gestionăm cum trebuie aceste reguli, există inclusiv pericolul de a ne pierde subvenţiile, care în multe ferme unde s-au făcut investiţii reprezintă practic cota de profit”, consideră fermierul timişean.

O armă cu două tăişuri

Pentru că acest Green Deal va veni la pachet cu o serie de restricţii şi condiţionalităţi legate de reducerea cantităţii de pesticide şi de îngrăşăminte chimice aplicate pe culturile agricole, se pune la modul cel mai serios problema dacă fermierii români sunt pregătiţi pentru o asemenea reformă. „E foarte greu de înlocuit aceste produse consacrate, cu substanţe pe care le folosim de zeci de ani şi care şi-au făcut treaba într-o oarecare măsură, cu ceva nou despre care nu cunoaştem prea multe şi nici cum reacţionează plantele. Pot apărea scăderi drastice de producţie sau să prolifereze în sol anumiţi factori patogeni de care cu greu vom putea scăpa!”, avertizează timişeanul, precizând totodată că schimbările anunţate ar trebui să fie aplicate şi adaptate la specificul fiecărei ţări în parte.

Schimbările climatice

Factorii climaterici constituie deja astăzi o mare provocare pentru agricultură. Şi chiar dacă se vorbeşte despre un proces ireversibil pe care nu-l vom mai putea controla, Vasile Târziu are propria sa teorie legată de schimbările climatice. „Aceste evenimente extreme sunt influenţate de un anumit ciclu care apare la nivel planetar o dată la 25 de ani. Vorbim aici de temperaturi foarte ridicate, precipitaţii agresive, fronturi atmosferice care se poziţionează într-o anumită zonă şi nu o mai părăsesc mult timp, aşa cum s-a întâmplat în zona noastră în această vară. Cel mai grav lucru este însă creşterea accentuată a temperaturii la nivel global. Pentru că orice tehnologie ai aplica solului şi cu orice intervenţii super-sofisticate asupra culturilor ai veni, factorii climaterici îţi pot înjumătăţi producţia sau ţi-o pot compromite în totalitate. Singura soluţie ar fi irigaţiile, însă statul român nu a făcut din asta o prioritate”, se plânge fermierul din Cenad. În anii care vor urma, mai mult ca sigur acesta va demara pe cont propriu un plan de investiţii în sisteme de irigaţii.

Criza forţei de muncă

Un alt aspect pe care cu siguranţă orice fermier ar trebui să-l aibă în vedere în anii care vor urma este legat de criza forţei de muncă. Faptul că în mediul rural avem o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită şi pare tot mai greu de găsit oameni interesaţi să lucreze în agricultură. „Probleme cu forţa de muncă există probabil în orice fermă. Pentru că oamenii sunt tot mai slab pregătiţi, nu există şcoli profesionale, sau prea puţine, care să susţină această cerere. Eu am încercat să compensez această lipsă de personal calificat prin faptul că am cumpărat utilaje din ce în ce mai mari şi mai performante. (…) Putem vorbi, desigur, despre roboţi şi tractoare autonome, soluţii pe care inclusiv New Holland le-a dezvoltat, dar acestea sunt bune doar în anumite condiţii şi pe suprafeţe întinse, fără obstacole, iar mentenanţa este făcută de către specialişti. În plus, sunt tehnologii foarte scumpe şi greu de amortizat”, a constatat Vasile Târziu.

N-a venit nici un tânăr să se angajeze la mine în fermă în ultimii doi-trei ani, deşi salariile sunt foarte bune. Este o totală lipsă de interes. Şi aş fi de acord să vină fără să fie pregătit profesional. Numai să-i placă să înveţe meserie – VASILE TÂRZIU, fermier din jud. Timiş