Vasile Chiş: Tehnologie adaptată fiecărei ferme şi decizii inspirate pentru recolte bogate pe solurile grele. Furtuna i-a luat 30-35% din producţia de rapiţă - Revista Ferma
7 minute de citit

Vasile Chiş: Tehnologie adaptată fiecărei ferme şi decizii inspirate pentru recolte bogate pe solurile grele. Furtuna i-a luat 30-35% din producţia de rapiţă

"Într-un an agricol dificil, cu îngheţuri târzii, lipsa precipitaţiilor şi arşiţă, doar adaptarea tehnologiilor pentru fiecare cultură şi chiar pentru fiecare parcelă în parte poate aduce rezultate", spune Vasile Chiş.

Vasile Chis, fermier SM

Fermierul Vasile Chiş a înțeles că poate rezolva o mare parte din problemele legate de băltiri şi fertilitatea solului doar prin adaptarea sistemului de lucrări și corectarea pH-ului, respectiv aplicarea de amendamente. Iar în planul de lucrări agrotehnice Vasile Chiş foloseşte Omya Calciprill pentru a corecta pH-ul şi pentru a îmbunătăţi structura solului.

Vasile Chiş: planul de fertilizare pornește de la analiza de sol

La fiecare cultură se cunoaște necesarul de substanțe pentru creșterea şi dezvoltarea plantelor, dar şi pentru realizarea unui nivel de recoltă dorit, în funcție de care se aplică şi planul de fertilizare.

Din păcate, de cele mai multe ori, atunci când se discută despre fertilizare, mulți fermieri se gândesc doar la aplicarea îngrășămintelor pe bază de azot, fosfor şi potasiu, fără a lua în calcul pH-ul, calciul, conținutul de materie organică din sol sau celelalte elemente şi microelemente.

Soluția cea mai simplă pentru a avea imaginea de ansamblu a ceea ce conține solul, pe fiecare parcelă/solă, este efectuarea analizelor de sol. Doar pe baza lor şi după interpretarea rezultatelor se poate face o administrare rațională şi eficientă a îngrășămintelor şi a amendamentelor.

sol lutos

Pregătirea terenului pentru rapiţă pe solurile argiloase

Familia Chiş lucrează peste 700 de hectare în Berveni, jud. Satu Mare. Specific zonei, solul acid cu depozite de luturi argiloase nu permite scurgerea apei şi este predispus băltirilor. De asemenea, în cazul efecturării arăturilor, eliminarea bulgărilor formați este aproape imposibilă, fiind necesare „minim 4-5 treceri după arătură pentru a sparge bulgării formaţi după arătură”, ne-a declarat fermierul.

Fără arătură, pregătirea terenului pentru rapiţă se realizează astfel:

  • Imediat după recoltarea grâului s-a făcut dezmiriştira cu un disc uşor Lemken Rubin 9;
  • A urmat o prelucrare mai adâncă (cca. 20-25 cm) a solului cu un disc greu Rubin 12;
  • Apoi o trecere cu un disc Vaderstad Carrier pentru a sparge bulgării şi a nivela terenul;
  • Iar la final încă un tăvălug Guttler cu bară nivelatoare pentru pregătirea patului germinativ.

pH sol acid

Tehnologie adaptată fiecărei ferme

Fermierul Vasile Chiş a adaptat planul de lucrări pentru fiecare solă în parte: scarifică periodic şi pregătește patul germinativ doar prin lucrări superficiale. În plus, efectuează permanent lucrări pentru nivelarea terenului pentru a elimina sau reduce băltirile. „Pregătirea terenului se face doar prin scarificare periodică şi discuiri repetate. În paralel facem tot posibilul să creștem conținutul de materie organică din sol prin păstrarea pe teren a resturilor vegetale şi corectarea pH-ului. Pentru aceasta nu mai balotăm, toate paiele le păstrăm în teren şi folosim Calciprill pentru a amenda solul”, ne-a declarat Vasile Chiş.

Vlad Deac, Vasile Chis

Vasile Chiş: apa este principalul factor limitativ

În lunca Râului Crasna, acolo unde sunt situate terenurile fermei familiei Chiş, primăvara semănatul întârzie foarte mult din cauza umidităţii excesive, cu toate că sistemul de canale a fost conceput pentru desecare, respectiv preluarea apei din teren. „Aceasta era situaţia până în urmă cu câţiva ani”, ne-a declarat fermierul. Acum, „din cauza secetei pedologice care persistă de câţiva ani, în primăvară, în martie-aprilie nu am avut apă în şanţuri. Din toamnă şi până în luna august a plouat doar 200 litri/mp, iar de la 1 aprilie până în august a plouat doar 95 l/mp, din care o singură ploaie a avut 26 de litri, restul au fost ploi slabe, multe sub 5 l/mp. De aceea culturile şi în special porumbul suferă”, a mai spus Vasile Chiş.

porumb, Vasile Chis

Densitate mai mică la porumb

Ca urmare a lipsei apei, chiar şi cu o tehnologie destul de performantă, fermierul a constatat că alături de îmbunătăţirea structurii solului, cea mai eficientă cale pentru a obţine o recoltă sustenabilă este reducerea densităţii. „În ultimii ani am semănat porumbul la o densitate de 65, până la 70 mii plante/ha, acum o să scad densitatea la 50 mii plante/ha pentru că apa este principalul factor limitativ, degeaba administrăm fertilizanţi; dacă plantele nu au apă, ele nu pot folosi nutrienţii”, arată Vasile Chiş.

Furtuna i-a luat 35-30% din producţia de rapiţă

În ferma familiei Chiş au fost cultivate cu rapiţă 130 ha, cu grâu 220 ha, cu porumb 220 ha şi alte 150 ha cu floarea soarelui. La grâu producţia medie realizată a fost de aproape 8 tone/ha, iar la rapiţă a realizat 4500 kg/ha de pe cele cca. 70 ha recoltate înainte de furtunile care au venit în iulie. „După furtună am mai recoltat doar 3000-3500 kg/ha, practic am pierdut 1000-1500 kg/ha din cauza furtunii care a scuturat şi a culcat cultura. Am avut o pierdere de cel puţin 25-30% pe hectar, însă din cauza procedurilor de constatare şi calcul al pagubelor, cei de la compania de asigurări ne-au despăgubit pentru o pierdere de doar 7%”, ne-a spus cu amărăciune Vasile Chiş.

Anul a fost foarte dificil, dar totuşi culturile de toamnă s-au adaptat bine şi a avut rezultate neaşteptat de bune, cu excepţia pagubelor de la rapiţă.

teren argilos

Fiecare trecere cu utilajul este o cheltuială

„Cei care au făcut tehnologie la rapiţă, au trecut de 4 tone/ha, aceasta în condiţiile unei investiţii de cca. 7000 lei/ha, pentru că am avut 9-10 treceri cu maşina de erbicidat: 3 în toamnă şi încă 6-7 în primăvară, din care 3 tratamente cu fungicide şi apoi pentru dăunători, în funcţie de gradul de infestare, încă 3-4 tratamente. Fiecare trecere este o cheltuială”, recunoaște Vasile Chiş.

Cu toate că porumbul nu a performat anul acesta, floarea soarelui s-a prezentat bine pentru că „nu a suferit de secetă la fel de mult ca porumbul „, a încheiat Vasile Chiş. 

„Cei care au făcut tehnologie la rapiţă au trecut de 4 tone/ha, aceasta în condiţiile unei investiţii de circa 7000 lei/ha, pentru că am avut 9-10 treceri cu maşina de erbicidat” a declarat Vasile Chiş, fermier în jud. Satu Mare

Caracteristicile CALCIPRILL®

Proprietățile calciului sunt binecunoscute, acest element fiind necesar tuturor culturilor agricole. „Omya Calciprill corectează pH-ul solului și asta contează enorm, pentru că la un pH de 6,5-7, plantele absorb cel mai bine azotul, fosforul și potasiul. În plus, Calciprill îmbunătățește structura solului, susține viața microbiană și ajută solul să rețină mai bine apa”, ne-a declarat Vlad Deac, reprezentant Naturevo.

Calciprill® este un fertilizant granulat, foarte reactiv datorită particulelor micronizate de carbonat de calciu natural.

Omya Calciprill asigură creşterea pH-ului, îmbunătățeşte structura solului și capacitatea de absorbţie a apei, creşte disponibilitatea nutrienților din sol și oferă plantelor nutriţia esențială cu calciu. „Fiind granulat, Omya Calciprill se aplică ușor, oricând în cursul anului. Doza recomandată este între 300 și 500 kg/ha, în funcție de cultură și tipul de sol. În plus, Calciprill crește eficiența îngrășămintelor, în cazul fosforului chiar cu până la 50%. Într-un sol acid, fosforul este blocat de fier sau aluminiu și nu mai poate fi preluat de plante. Calciprill nu e doar un corector de pH, este o investiție în fertilitatea solului”, a adăugat Vlad Deac.

Citeşte şi: Calciul micronizat care redă fertilitatea solului

Vlad Deac, Vasile Chis

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×