„Pita de Pecica” poate n-ar fi avut atâta faimă, inclusiv pe la marile târguri europene, dacă oameni precum Valeriu Ţigu nu s-ar fi încumetat să o producă în continuare aşa cum o făceau în vremurile de demult pecicanii.

Numele Palmar Vali – societate administrată de Valeriu Ţigu – a devenit sinonim cu brandul arădean, care are şi o sărbătoare anuală de Sfânta Mărie Mare (15 august): “Praznicul de Pită Nouă de la Pecica” (toponimul Pecica vine din cuvântul sârbesc “peci”, care înseamnă “cuptor”). Prilej drag nouă, celor de la revista Ferma, să ne întâlnim cu prietenii noştri pecicani uniţi în jurul Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale “ARĂDEANCA”.
Familia Ţigu produce încă din 1994 tradiţionala pită albă coaptă direct pe vatra încălzită a cuptorului din cărămidă specială. Cu timpul, au dezvoltat sectorul vegetal, iar acum materia primă pentru brutărie provine din producţia lor de grâu. “Pâinea o facem după reţeta tradiţională, care nu se referă atât la conţinut, cât la tehnologia de prelucrare”, spune familia Ţigu. Dar suntem convinşi că unul dintre secrete este faptul că ei pun mult suflet în fabricarea pâinii.
Oaspeţii standului revistei Ferma din zona cortului cu animale de la târgul Agromalim au fost omeniţi şi serviţi cu faimoasa Pită de Pecica. Printre musafiri l-am avut chiar pe Valeriu Ţigu, unul dintre cei patru producători ai “pitei boanfe” şi deţinătorul celui mai vechi cuptor de pită tradiţională din Pecica. Am profitat de moment şi i-am schiţat lui Valeriu Ţigu profilul de fermier.

Societăţi administrate: Palmar Vali (sectorul de panificaţie) şi Agro Ştefan (ferma zootehnică).

FAMILIE
– stare civilă: căsătorit cu Mariana
– numele şi vârsta copiilor: Dănuţ (16 ani) şi Vali (17 ani), ambii implicaţi în activitatea familiei, studiază ştiinţele economice

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
– ultima şcoală absolvită: Liceul Agroindustrial Miniş – Arad
– cursuri de agricultură: Diplomă de agricultor

DATE DESPRE FERMĂ
– tipul fermei: mixtă;
– număr capete animale: 400 bovine Bălţată românească şi 18 bivoliţe;
– animalul/cultură preferată: în zootehnie bivoliţa, pentru că nu necesită multă îngrijire şi, din păcate, este pe cale de dispariţie; în sectorul vegetal îi place cultura de arpagic, la care însă a renunţat în anul 2012, din cauza reducerii cererii şi a importului masiv de arpagic din afară, la preţuri fără concurenţă
– producţie zootehnică: lapte (în medie 1.700 litri) şi carne (viţei de 400 kg şi vaci reformă)
– suprafaţa de teren agricol: 6000 ha, parţial arendat
– culturi vegetale: 1000 ha grâu, 800 ha orz, 1200 ha rapiţă, 1000 ha floarea-soarelui, 200 ha lucernă, 200 ha porumb, 100 ha mazăre, restul cu alte culturi şi pajişte
– producţii vegetale medii în 2017: grâu 4-5 t/ha, rapiţă 2 t/ha (cultură parţial distrusă de grindină), floarea-soarelui 2000 kg/ha, porumb 3000 kg. Anul agricol a fost dezastruos din cauza secetei şi a arşiţei.
– valorificarea producţiei:
• zootehnică: laptele e livrat la procesare, iar carnea către diverşi intermediari şi abatorului din Botoşani.
• vegetală: 30% din producţia de grâu aprovizionează brutăria (cu o capacitate de 2000 kg pâine/zi; pâinea o vinde în propriile magazine din regiune); o parte din cereale intră în zootehnia fermei, iar diferenţa o vinde.
– utilaje aflate în fermă: tractoare, combine şi toate implementele necesare.

PROVOCĂRI
• Aţi apelat la un nutriţionist pentru a gestiona mai bine hrana animalelor din ferma Dvs.? Dar la alţi specialişti? “Pentru atestarea Pitei de Pecica am beneficiat de sprijin din partea Serviciului pentru Agricultură al Primăriei Pecica, coordonat de Marinela Petran, iar din partea Camerei Agricole Arad, o cooperare bună avem cu directorul Avram Alda”.
• Cum vedeţi viitorul fermei Dvs.? „Acceptabil, în condiţiile concurenţei tot mai aprige”.
• De cine credeţi că depinde viitorul fermei Dvs.? “De mine şi de politicile agrare”.
• Ce înseamnă subvenţiile agricole pentru Dvs.? “Nu sunt pentru noi, ci pentru a putea plăti utilajele, datoriile etc.”.
• Sunteţi membru al unei asociaţii profesionale? Care? „Cooperativa TimLactAgro, Asociaţia „Arădeanca”, GAL Lunca Mureşului de Jos”.
• Sunteţi mulţumit de modul în care vă reprezintă organizaţiile din care faceţi parte?“Foarte mulţumit!”

În 2009, Valeriu Ţigu a fost pe coperta revistei Ferma

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)