Urmează o adevărată criză a solurilor în Europa - Revista Ferma
3 minute de citit

Urmează o adevărată criză a solurilor în Europa

iStock 1145049951 piyaset Urmează o adevărată criză a solurilor în Europa
iStock-1145049951 piyaset.

În contextul dezastrelor provocate de secete şi inundaţii, lipsa acţiunilor pentru restaurarea sănătăţii solurilor lasă terenurile agricole fie îmbibate cu apă, fie crăpate de arşiţă. Degradarea solului la nivel global ne costă peste 5,5 trilioane de euro anual.

Vremea extremă a transformat anul 2024 într-un dezastru pentru fermierii europeni. Alimentată de schimbările climatice, o succesiune brutală de secete, inundaţii, valuri de căldură în timpul iernii şi îngheţuri târzii a afectat grav zonele agricole. În ultimele luni, vacile au murit de sete în Sicilia, câmpurile de grâu din Franţa s-au transformat în mlaştini, iar strugurii de vin din Germania s-au uscat, scriu jurnaliştii de la Politico.

Mobilizarea fondurilor de urgenţă

Daunele provocate de inundaţiile din septembrie în Polonia, Cehia şi Ungaria nu au fost încă evaluate, dar Comisia Europeană a angajat 10 miliarde de euro pentru ajutor. Statele UE apelează şi la rezerva de urgenţă de 450 milioane de euro din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), iar Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este mobilizat pentru a ajuta la repararea daunelor.

Cu toate acestea, aproape nimeni nu vorbeşte despre degradarea solurilor, fie ca ţintă de restaurare, fie ca factor agravant al crizei, subliniază Benedikt Bösel, economist şi fermier din Brandenburg (Germania). „Am avut un număr incredibil de inundaţii, care sunt strâns legate de ignorarea faptului că solul este de fapt ceva care absoarbe şi reţine apa”, a spus Bösel.

Dezinteres politic

Ignorarea problemei este parţial de înţeles. Un centimetru de strat fertil de sol se formează în decenii, ceea ce îl face un obiectiv ratat pentru ajutoarele post-criză. Măsuri precum reducerea utilizării substanţelor chimice sau introducerea perdelelor forestiere şi a culturilor de acoperire sunt greu de impus din punct de vedere politic, iar factorii de decizie sunt reticenţi în a oferi stimulente mai mari pentru asta. Între timp, UE încă încearcă să adopte prima sa lege privind solurile.

PRODUCTIVITATE SCĂZUTĂ

Aproximativ 60% din solurile europene se află într-o stare nesănătoasă, ameninţate de procese precum eroziunea, compactarea, salinizarea, poluarea şi pierderea biodiversităţii, potrivit Strategiei UE pentru soluri. Iar toate astea afectează direct productivitatea agricolă şi, prin urmare, sistemul alimentar şi securitatea alimentară. Pe de altă parte, eroziunea apei este unul dintre cele mai grave procese de degradare, cu rate foarte ridicate, susţin experţii Comisiei Europene.

Vezi ce prevede prima lege europeană pentru sănătatea solului!

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →