Creşte 195 de măgăriţe şi pentru asta a renunţat la viaţa pe un vas de croazieră. Ce a motivat-o să pornească într-o astfel de „călătorie” ne-a spus chiar Ileana Berci – aşa numita „Mama Măgăriţelor”.
Povestea fermei de măgăriţe a început din nevoia Ilenei de a-şi recupera sănătatea greu încercată. „Am lucrat timp de cinci ani pe vase de croazieră în Statele Unite ale Americii, până în 2017. Am realizat la un moment dat că imunitatea mea era sub nivelul mării şi a trebuit să fac ceva. Am găsit o variantă în laptele de măgăriţă. M-am informat, am cumpărat, apoi am vrut să ajut şi pe alţii. Şi am tot insistat pe lângă fratele meu să mă ajute să-mi fac o mică fermă de măgăriţe. La început nu a fost de acord, dar am fost ca picătura chinezească şi până la urmă l-am convins. În august 2018 am cumpărat primele 9 măgăriţe, dar cum nu dădeau lapte, la scurt timp, undeva prin noiembrie am mai luat câteva cu pui cu tot, care produceau. De atunci le-am tot înmulţit.”, mi-a spus Ileana Berci.
O afacere costisitoare
La această dată în fermă se află 195 de măgăriţe, dar doar 30% dintre ele se află la mulsoare. Afacerea presupune costuri mari şi răbdare multă, pentru că o gestaţie la măgăriţe durează între 12 şi 14 luni, prima lună după fătare îi este lăsat tot laptele puiului şi abia 5-6 luni poţi mulge măgăriţa, dar şi asta în funcţie de cât de mult stimulează puiul lactaţia. „Costurile sunt mari, dar nici un căţel nu este ieftin de întreţinut, dar un animal de fermă care trebuie să producă. Dar noi ne-am îndrăgostit de ele, sunt nişte animale foarte speciale şi faptul că putem să facem bine cu ajutorul lor pentru noi contează foarte mult.” adaugă fermiera.
Valorificare limitată
În ceea ce priveşte valorificarea produselor, din laptele de măgăriţă variantele nu sunt foarte multe. „Deocamdată facem doar săpun cu lapte de măgăriţă împreună cu colega de la Roa, în materie de procesare. Laptele de măgăriţă nu conţine cazeină, acea proteină care participă la închegarea laptelui, aşadar el nu poate deveni brânză, decât în combinaţie cu alt lapte. Din experimentele noastre nu ar avea rost.”, spune Ileana Berci. Până la acest moment au crescut ferma în funcţie de cerere, loc ar mai fi, dar nu se grăbesc şi invită consumatorii să se informeze temeinic înainte de a cumpăra lapte de măgăriţă, pentru că sunt extrem de multe înşelătorii pe piaţă, determinate de cererea mare din perioada rece a anului.
Lapte praf cu StartUp Nation
„Am câştigat un proiect prin StartUp Nation şi o să facem lapte praf prin liofilizare (uscare prin îngheţare) ca să putem să-i ajutăm şi pe cei din străinătate. Avem cerinţe din toate Europa, dar laptele crud este perisabil şi cu greu poate fi trimis în condiţii optime în străinătate.”, a precizat fermiera cu privire la planurile de viitor. Echipamentele au fost achiziţionate din America, pentru că în Europa nu a găsit decât variante industriale. Pentru asta, Ileana a apelat la cunoştinţele şi relaţiile pe care şi le-a creat pe durata lucrului pe vase de croazieră.
„Marketingul este crucial”
Un aspect pe care Ileana îl urmăreşte cu atenţie este promovarea afacerii. „Marketingul este crucial. Degeaba ai aur în curtea ta, dacă nu ştie nimeni. Din păcate, majoritatea producătorilor nu au nici timp, dar nici educaţia asta de a se promova, de a folosi reţelele sociale pentru a povesti despre ceea ce fac. E important ca oamenii să ştie tot ce faci şi cum faci în ferma ta, pentru ca şi consumatorul să ştie ce mănâncă.”, explică aceasta.
Afacerea ar fi de succes, dar investiţia iniţială nu este de neglijat. „Pe lângă faptul că ai nevoie de teren şi fermă, costurile de înfiinţare au crescut mult în 3 ani. Primele măgăriţe le-am luat cu 1.500 de lei, iar acum am cumpărat cu 1.000 de euro bucata, deci s-au scumpit foarte mult.”, spune fermiera. Ileana şi fratele ei produc în fermă toate furajele şi au tot terenul certificat ecologic.