• Larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Despre ele am scris, pe larg, în urmă cu două numere, în revista Ferma, aşa că nu voi mai detalia în acest articol. În ultimii ani, pragul economic de dăunare (PED) pentru această specie, de 2-3 larve/mp, a fost depăşit inclusiv în luna noiembrie.
Larva fluturelui alb al verzei şi afidepe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă
• Molia verzei (Plutella xylostella) este un alt dăunător foarte periculos pentru cultura rapiţei de toamnă este. Larvele acestei specii se pot găsi pe faţa inferioară a frunzelor şi sunt foarte vorace. Dacă plantele sunt bine dezvoltate, trec cu bine peste atac. În schimb, dacă plantele au răsărit târziu, după jumătatea lunii octombrie, acestea sunt mai sensibile la posibilul atac al larvelor moliei verzei în luna noiembrie, situaţie în care frunzele pot să fie scheletuite.
Larva moliei verzei pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă
• Păduchele verde al piersicului. În luna noiembrie, dacă temperaturile vor fi mai ridicate decât în mod normal, putem avea probleme cu afidele. În ultimii ani, în perioada toamnei, în lanurile de rapiţă din sud-estul ţării, am constatat prezenţa păduchelui verde al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapiţă de toamnă (gazdă secundară a acestui dăunător). Cea mai ridicată prezenţă a fost în toamna anului 2018, când, în prima decadă a lunii noiembrie, într-o experienţă cu rapiţă de la INCDA Fundulea, la varianta netratată, s-au înregistrat mai mult de 240 de afide pe plantă! În urma atacului, majoritatea plantelor netratate nu au trecut de sezonul rece.
Daune produse de larvele fluturelui alb al verzei şi cele ale moliei verzei
Important de reţinut este faptul că PED-ul pentru afide, la rapiţă, în toamnă, este de 10 insecte/plantă. La depăşirea lui se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea afidelor la rapiţă.
CUM PROCEDĂM CU ATACUL MOLIEI VERZEI!
În caz de presiune ridicată de infestare, pagubele produse de acest dăunător pot să depăşească 50%. Și în acest caz se recomandă să se facă controale în lanul de rapiţă, să se aleagă câteva puncte de determinare, pe diagonala solei, să se examineze 50 de plante/punct determinare şi să se numere larvele aflate pe faţa inferioară a frunzelor. Conform literaturii de specialitate din America, dacă plantele se află în primele faze de vegetaţie, PED-ul pentru acestă specie este de 0,3 larve/plantă. PED-ul variază în funcţie de planta de cultură şi de faza de vegetaţie în care se află. Pentru varză, de exemplu, PED-ul este de 8-10 larve/plantă.
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea