Mihai Costinescu a învățat pe propriul buzunar cum să treacă de la pierdere la rentabilitate. Acum stoarce din livada lui rodul investițiilor făcute pe principiul pașilor mărunți, siguri și pe picioare proprii.
Mihai Costinescu a preluat plantația viticolă a părinților și a înființat propria livadă, obținând struguri de masă și vin (soiuri albe), precum și sucuri naturale din fructe, dar și din amestecuri de fructe cu legume. Tânărul fermier din comuna Duda-Epureni, Huși, jud. Vaslui, și-a creat propriul brand: ”Livada lui Nae”.
Irigații în plantația pomicolă superintensivă
A abordat în mod integrat afacerea sa, pe de o parte valorificând resursele de sol prin livadă și plantația viticolă, iar pe de altă parte realizând produsele finite. ”Am început cu o livadă mică de meri, plantând în jur de 300 de pomi, la distanțe de 1 m/2-2,5 m, pentru a putea interveni cu tractorul la lucrările de întreținere. Ulterior, am mai plantat peste 400 de pomi, exclusiv specia păr, în același sistem superintensiv. Am reușit să amplasăm și o instalație de irigare prin picurare, fiind nevoiți să forăm. Astfel, pomii s-au dezvoltat foarte bine și deja au intrat pe rod”, explică fermierul de 36 de ani.
Pasul către prelucrarea fructelor
Într-un an, neavând cui să vândă și nici condiții de păstrare, a pierdut aproape 7 tone de mere. ”În anul următor, am apelat la un cunoscut pentru a obține suc din fructe. Serviciul a fost foarte scump și, după comercializarea sucului, nu am recuperat nimic. Acum, procesez singur, mult mai ieftin decât am plătit atunci. Instalația are o capacitate de 800 litri de suc pasteurizat pe oră. Pentru producția proprie de materie primă este cam mult, dar am achiziționat-o pentru a veni și în sprijinul localnicilor care au fructe și vor să le proceseze, astfel putând și noi să recuperăm o anumită parte din cheltuială”, mărturisea Mihai Costinescu.
Instalația a costat aproape 20.000 de euro
Gama de sucuri naturale obținute e bogată, incluzând de exemplu sortimentele din mere, pere, cele din amestecuri de mere cu diferite legume-sfeclă roșie, țelină, etc.
”În 2021, am achiziționat linia completă, care ne ajută să procesăm foarte ușor și să fim în normalitate. A costat aproape 20.000 de euro, pentru noi reprezentând un efort foarte mare, dar este o linie foarte bună și cu un randament foarte bun”, explica Mihai Costinescu. Investiția a fost realizată cu bani de la bancă și de la părinți.
”Este interesantă sursa de unde a provenit instalația. Este fabricată în Italia, de unde o importă prima dată Ungaria, de aici o importă România și o vinde în țară sau, mai departe, în alte țări. Am descris și acest aspect real ca să înțelegeți de ce noi, românii, trebuie să plătim atât de mult pentru asemenea achiziții”, mai arăta antreprenorul vasluian.
Măr sau păr? Poame sau sucuri naturale?
Proiectul următor este acela de realizare a unei camere frigorifice, atât pentru păstrarea unor cantități de fructe și de legume, cât și pentru depozitarea produselor finite. ”Aș vrea să pot păstra, în primul rând, perele. Merele nu sunt rentabile, dacă sunt valorificate în stare proaspătă, dar sunt o bază excelentă pentru toate sucurile. Însă, perele au prețuri foarte bune și aș vrea să acord importanța cuvenită, acestei dimensiuni de piață”, spune investitorul.
Topul investițiilor prioritare
”Acum, după închegarea activității integrate, am putut evalua practic, inclusiv proporțiile și direcțiile de valorificare pentru fiecare produs. Astfel, pot face și un anumit top al investițiilor prioritare. De exemplu, în topul meu, după realizarea camerei frigorifice, urmează înființarea unei livezi de cireș de mai, pe aproximativ o jumătate de hectar. Dar, ca întotdeauna, problema mare este aceea a banilor. Voi merge tot pe principiul pașilor mărunți și siguri, pe picioare proprii. Partea cea mai bună, ca să ne putem procura bani pentru investiții, ar fi dacă în zona noastră s-ar crea ”o cooperație”, unde să fie vândute produsele locale”, menționa Mihai Costinescu.
7 hectare de cultura mare
Mihai Costinescu nu a rezistat tentației de a se ocupa și de cultura mare, în prezent lucrând aproximativ 7 hectare de teren arabil, cu tendință de extindere, recoltele de cereale și de culturi tehnice fiind oferite în schimbul îngrășămintelor și produselor pentru protecția plantelor din cadrul exploatației sale complexe.
Livada este profitabilă. Plantația viticolă, nu. Dacă nu deții propria cramă și, eventual, propriul sistem de desfacere, viticultura și vinificația nu sunt rentabile. MIHAI COSTINESCU, Tânăr antreprenor în jud. Vaslui
LIPSEȘTE CONSULTANȚA
”Linia de procesare am ales-o dând zeci de telefoane și căutând pe internet. Din păcate, nu am avut de unde să solicit consultanță profesionistă. (…) Era mult mai folositor dacă ar fi existat o instituție publică bine pregătită, pentru a oferi o asemenea consultanță. Practic, fermierii au nevoie și de un astfel de ajutor, nu numai de subvenții, care oricum sunt mici”, arată Mihai Costinescu.
VIA NU ADUCE BANI
Tânărul vasluian deține 1,3 ha cu viță de vie cu o vechime de 8 ani și spune că, deocamdată, activitatea viti-vinicolă este nerentabilă. ”Structura soiurilor din plantația noastră include Tămâioasă românească, Ottonel, Fetească albă, Fetească regală, Aromat de Iași, precum și câteva soiuri de struguri de masă. Prețul de 0,80 lei/kg de struguri oferit de către samsari în toamna 2023 a fost foarte mic. Iar, acum, producătorilor care au vin, acești samsari le oferă 3 lei pe litru. Pur și simplu, este o bătaie de joc la adresa țăranului român. Inclusiv din acest punct de vedere, lipsește asocierea într-o cooperativă sau o entitate pentru valorificare în comun a producțiilor. Dacă nu deții propria cramă și, eventual, propriul sistem de desfacere, viticultura și vinificația nu sunt rentabile”, e convins Mihai Costinescu.
O spune după ce a trăit și experiența timpurilor când părinții lui aveau un magazin propriu și vinificau strugurii, iar vinul era comercializat prin acea unitate.
