Tomata românească, o creaţie a cercetării buzoiene - Revista Ferma
5 minute de citit

Tomata românească, o creaţie a cercetării buzoiene

Nu întâmplător s-a organizat acest Festival la Buzău. Aici se află cel mai vechi bazin legumicol din România, zona unde au fost create şi primele soiuri comerciale româneşti de tomate. Şi nu numai atât. Aici, la SCDL Buzău, şef al laboratorului de genetică şi ameliorare este Costel Vînătoru, membru corespondent al ASAS, cel mai bun specialist în acest domeniu, brandul Staţiunii, poate şi cel care a atras participarea atâtor producători din toate colţurile ţării. Au venit cultivatori din judeţele Timiş, Alba, Botoşani, Constanţa şi altele. Trebuie spus că însuşi Costel Vînătoru deţine în colecţia sa peste 1.500 de surse de gene pentru tomate.

Festivalului Internaţional al TOMATELOR şi al BIODIVERSITĂŢII

Sute de soiuri şi varietăţi de roşii
La umbra arborilor din parcul Marghiloman, au expus peste 30 de cultivatori, care au venit cu sute de soiuri şi varietăţi de tomate. Luminiţa Poujade, sosită tocmai din judeţul Timiş, a prezentat peste o sută de soiuri de tomate din cele peste două sute de varietăţi cultivate în propria grădină. Cu circa 30 de sortimente a participat şi ”Grădina Moldovei”, o bancă de seminţe nou înfiinţată în Republica Moldova. Nu-l putem trece cu vederea nici pe Bruno Fournier din Franţa, care are în colecţie aproape 2000 de varietăţi de tomate şi care este, de altfel, şi preşedintele Association Internationale de Tomatophilie. Au participat şi cultivatori din Austria.
Pentru prima ediţie, evenimentul a fost un real succes. Să vezi, să pipăi, să miroşi şi, nu în ultimul rând, să deguşti sute de varietăţi de tomate, de diverse culori şi arome, de mărimi şi forme diferite, cu diferite destinaţii – consum în stare proaspătă şi procesare – timpurii, semitardive sau tardive, tomate clasice ca mărime, super tomate sau tip cherry, toate la un loc, într-o ambianţă extrem de atrăgătoare, într-o atmosferă destinsă, de prietenie, a fost o şansă unică. A fost de fapt un adevărat regal al tomatelor.

Un mic pas spre o mare ţintă: BANCA DE GENE
Am remarcat printre invitaţi unele personalităţi care au dat greutate manifestării. Numesc aici pe Toma Constantin, primarul Municipiului Buzău, un om cu viziune, un susţinător fervent al cercetării legumicole buzoiene şi mai ales al înfiinţării unei Bănci de Gene de sine stătătoare, cu personalitate juridică, la Buzău. Am remarcat pe profesorul Adrian Peticilă de la USAMV Bucureşti, pomicultor, dar îndrăgostit de legumicultură, precum şi pe buzoianul George Sava, secretar general adjunct în MADR, care a subliniat importanţa evenimentului ca un prilej de schimb de opinii, de experienţă, precum şi de material biologic, reamintind şi faptul că ministerul susţine zona legumicolă şi în special tomatele. Printre invitaţi s-a aflat şi Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din Agricultura României, partizan al înfiinţării Băncii de Gene aici la Buzău, sub conducerea lui Costel Vînătoru – ”omul potrivit la locul potrivit”, cum îl numeşte Gheorghe Vlad.
Din punct de vedere al biodiversităţii, ofertele au fost extrem de generoase. Au fost expuse pătlăgele vinete de culori şi forme diferite, căpşuni, dovlecei de peste 1 m lungime, dar şi tip Patisson, dovleac uriaş pentru copt, ardei de diferite culori, forme şi mărimi, castraveţi, dintre care n-avea cum să lipsească soiul de castravete amar, recomandat diabeticilor şi multe alte specii horticole.
Pentru prima ediţie, Festivalul Internaţional al Tomatelor şi Biodiversităţii, a fost un real succes. Mulţumiri deosebite se cuvin şi colectivului Centrului Cultural ”Alexandru Marghiloman”, conduşi de Elena Isbăşoiu.
Consider că evenimentul de la Buzău a fost un mic pas spre o mare ţintă: BANCA DE GENE!

Victor LĂCĂTUŞ
Preşedinte de onoare al Cooperativei Agricole ”Legume de Vidra”
Membru titular al ASAS

 

TOMATE APRECIATE ŞI ÎN FINAL PREMIATE
Organizatorii Festivalului au ales şi o comisie care, pe baza punctajelor obţinute în urma aprecierii membrilor acesteia, să decidă câştigătorii celor trei categorii.
• Tomate pentru consum în stare proaspătă:
Premiul I: Ştefan şi Alina, în mod deosebit cu soiul Golden Peach;
Premiul II: Ecoruralis cu soiul Frumoasa de Dâmboca;
Premiul III: Delia Ionescu cu soiurile Roşii Româneşti şi Roşia de Banat;
Trei menţiuni: Neculai şi Alina Gheorghiu, Rozalia Tokos şi Elena
Neagu.
• Tomate tip cherry:
Premiul I: Neculai şi Alina Gheorghiu pentru toate soiurile cherry de culoare roşie;
Premiul II: Ştefan Sholz din Austria s-a remarcat cu soiul Ivory drops;
Premiul III: Mariana Seremat pentru soiul Black Maur.
Menţiuni: Andrei Otaiu, Luminiţa Poujode şi Solaris Organicum.
• Tomate destinate industrializării:
Premiul I: Marius Huţanu pentru tot materialul genetic prezentat;
Premiul II: Agata Spielman pentru soiul Ţărăneşti de Suceava.
Toţi premianţii au fost, între altele, răsplătiţi şi material. Dar adevărul este că practic toţi participanţii au avut de câştigat.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2019)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →