un articol de
STELIAN RĂDESCU

Un grup de parlamentari din mai toate partidele politice a depus anul trecut un proiect de lege pentru modificarea Legii fondului funciar 18/1991.

PRIMĂRIILE RĂMÂN, DEOCAMDATĂ, CU TERENURILE

Au fost propuse următoarele modificări:

1. abrogarea lit. d) a alin. (3) al art. 24 din lege, în sensul eliminării condiţiei ca terenurile să nu fie în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale pentru a putea fi înscrise în proprietatea actualilor deţinători şi
2. modificarea lit. b) alin. (23) al art. 27 din lege, în sensul includerii în categoria terenurilor pentru care se poate solicita titlul de proprietate de către proprietarii construcţiilor aferente terenurilor ce se află în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.

SENATUL A RESPINS

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 septembrie 2019. Apoi, proiectul a ajuns la Camera Deputaţilor, for decizional. De precizat că guvernul nu a susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative. În 13 octombrie, deputaţii au adoptat proiectul de lege, dar niciuna din propunerile făcute iniţial nu a mai figurat în textul final. Legea adoptată cuprinde o singură modificare a legii din 18/1991, dar modificarea altei prevederi decât celei formulate anterior.

 foto: canva.com

O PRECIZARE ÎN PLUS

Mai exact, prin legea adoptată în 13 octombrie şi promulgată de preşedinte în 6 noiembrie, a fost modificat art. 27, alin. 23, lit. a. În vechea lege prevederea era aceasta: ”În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi a curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel: a) dacă solicitanţii figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale; (…).

În urma modificării, prevederea de la lit. a sună aşa: „a) dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale”. A apăut în plus precizarea ”cu casa de locuit”.

CU ADEVERINŢĂ DE LA REGISTRU AGRICOL

Unul dintre parlamentari a susţinut în ziua votului că ”practic, în zonele necooperativizate, acolo unde oamenii, de regulă, fac hârtii la mână, din moşi-strămoşi, pentru că aşa s-au obişnuit în zona respectivă, au fost puşi în situaţia, în foarte multe judeţe, să nu poată primi titluri de proprietate în baza evidenţelor din registrul agricol sau registrul cadastral, pentru că nu existau ori s-au pierdut diferite documente. (…) Cei care pot face dovada faptului că au figurat în registrele cadastrale sau agricole pot fi beneficiari ai titlurilor de proprietate. Aici, practic, se rezolvă o problemă pe tot ceea ce înseamnă zone necooperativizate, pe zonă de munte, indiferent de culoarea politică a celor care conduc aceste localităţi”.

DREPT DE PROPRIETATE ABUZIV

Un primar le-a dat abuziv drept de proprietate unora pe terenul agricol al altora! Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe primarul comunei Bradu, judeţul Argeş, pentru că ar fi împărţit unor persoane terenurile agricole care aparţin unor fermieri. Potrivit DNA este vorba despre 150 de hectare de teren agricol cu care primarul ar fi împroprietărit pe unii, fără să ţină seama că această suprafaţă are proprietari.
Click AICI şi află detaliile anchetei!