În Lespezi, judeţul Iaşi, dimineţile nu mai încep cu găleata de lapte şi forfota din grajd. În ferma lui Vicenţiu Vasiliu, vacile merg singure la robot, iar datele despre producţie şi sănătate ajung direct pe telefonul mobil.

Pentru un medic veterinar care a absolvit facultatea în 1997 şi a fost repartizat la fostul ICIL, imaginea aceasta ar fi părut, odinioară, science-fiction. Şi totuşi, acesta a fost visul lui – o exploataţie zootehnică modernă, construită pe performanţă şi control tehnologic.
Puterea exemplului…
A pornit cu câteva vaci cumpărate în 2003, mai degrabă pentru a demonstra că se poate. „Am dorit să dau un exemplu celor din comunitate”, recunoaşte fermierul. Ulterior, creşterea efectivului şi analiza performanţelor l-au convins că fără tehnologie nu poate atinge un nivel competitiv. Pe măsură ce efectivul a crescut, iar cifrele au început să cântărească mai greu decât entuziasmul, a devenit clar că fără tehnologie performanţa rămâne limitată.
Vizitele în Olanda, din 2008 şi 2010, unde a luat pentru prima oară contactul cu mulsul robotizat, dar şi experienţa din două exploataţii performante din Bistriţa-Năsăud care implementaseră soluţiile companiei Lely au reprezentat punctul de cotitură. Atunci a înţeles că viitorul fermei sale nu stă doar în genetică şi furaje, ci în integrarea datelor, automatizare şi management de precizie.
Curajul unei investiţii „pe o generaţie”
Decizia de a face pasul către o fermă complet robotizată a fost luată şi cu gândul la viitor. Fiul său Vladimir, de 26 de ani, care este implicat activ în activitatea exploataţiei, a fost unul dintre cei care au încurajat orientarea spre tehnologie şi modernizare. Investiţia totală în zootehnie a depăşit 3 milioane de euro, dintre care un proiect în valoare de 2 milioane de euro – cu 50% finanţare europeană – a stat la baza construirii noului adăpost. „Este o investiţie pe o generaţie”, spune fermierul.
Un adăpost construit în jurul tehnologiei
Noul adăpost a fost gândit în jurul fluxurilor tehnologice, nu invers. Construcţia a durat aproximativ un an, iar reprezentanţii companiei Lely au fost consultaţi inclusiv în etapa de proiectare, pentru ca infrastructura să corespundă cerinţelor sistemelor robotizate. Capacitatea totală este de până la 200 de capete, dintre care 140 pot fi la muls simultan.

Cei doi roboţi de muls Lely Astronaut au intrat efectiv în operare pe 12 ianuarie, după ce popularea adăpostului a început la finalul lunii decembrie. Adaptarea animalelor a fost mai rapidă decât se aştepta Vicenţiu. „Mai mult m-am stresat eu decât vacile”, spune acesta, subliniind că tranziţia de la mulsul clasic la cel automatizat s-a făcut fără incidente.
LELY – un ecosistem tehnologic integrat
Robotizarea nu se opreşte însă la muls. În fermă funcţionează şi sistemul automat de furajare Lely Vector, care pregăteşte şi distribuie raţiile cu precizie la gram, precum şi robotul de curăţare a pardoselii Lely Discovery, responsabil de menţinerea igienei în adăpost. Sistemul automat de hrănire a viţeilor Lely Calm urmează să fie pus în funcţiune, iar tancul de răcire a laptelui este, de asemenea, furnizat de acelaşi producător.
Pentru Vicenţiu Vasiliu, miza nu a fost doar achiziţia unor echipamente performante, ci integrarea lor într-un sistem unitar de management. Fiecare componentă generează date, iar aceste date devin instrumente de decizie: de la frecvenţa mulsorilor şi producţia individuală, până la consumul de furaje şi parametrii de sănătate ai fiecărui animal.
Producţia, măsurată în timp real
Efectivul actual al fermei numără 140 de capete, cu tot cu tineret, dintre care 37 de vaci sunt în lactaţie în acest moment. Situaţia este însă una temporară, deoarece în fermă au ajuns, la începutul lunii ianuarie, 69 de juninci gestante, achiziţionate din Olanda, care urmează să intre treptat în producţie. Din vechiul efectiv a păstrat 30 de vaci adulte şi 16 viţele, toate din rasa Holstein. „Media actuală în fermă este de aproximativ 24 litri de lapte pe cap de vacă, iar tendinţa este de creştere”, subliniază medicul veterinar.

Indicatorii performanţei
Cea mai productivă vacă are 9 ani, se află la a şasea lactaţie şi produce 41 de litri pe zi. De asemenea, o junincă recent adusă din Olanda oferă 36 de litri la doar zece zile după fătare. Alte vaci, la un an şi jumătate de la fătare sau aflate la 6 luni de gestaţie, depăşesc 30 de litri zilnic. Chiar şi o vacă aflată aproape de înţărcare, cu fătare programată la final de aprilie, produce încă 21 de litri pe zi.
Pe de altă parte, un indicator esenţial într-un sistem robotizat este frecvenţa mulsorilor. În prezent, media în fermă este de 2,4 mulsori pe zi, cu un obiectiv clar de minimum 2,8. „Înainte vacile erau mulse de două ori pe zi, iar uneori chiar o singură dată, ceea ce limita potenţialul de producţie. Acum există juninci care ajung la patru mulsori într-o singură zi”, a constatat ieşeanul. Obiectivul declarat al acestuia este atingerea unei producţii medii zilnice de 34-35 litri/vacă, ceea ce ar însemna, la nivelul întregii exploataţii, aproximativ 5.000 de litri de lapte pe zi.
Alerta timpurie, cheia prevenirii problemelor
Dacă producţia este partea vizibilă a performanţei, sănătatea este fundamentul ei. Iar aici, sistemul robotizat schimbă radical modul de lucru. Prin intermediul roboţilor Lely Astronaut, fiecare vacă este monitorizată individual, iar datele despre cantitatea de lapte, conductivitate, comportament sau frecvenţa vizitelor la muls sunt analizate permanent. Orice abatere generează o alertă. Pentru un medic veterinar, acest flux continuu de informaţii înseamnă un avantaj major: timp de reacţie. „Orice avertizare timpurie îţi oferă şansa să intervii înainte să ajungi într-o situaţie critică”, explică Vicenţiu Vasiliu.
Citeşte şi:
LELY – tehnologia viitorului
Experienţa proprie i-a confirmat cât de costisitoare poate fi ignorarea unei alerte. „O vacă ce producea 31 de litri pe zi a fost semnalată la un moment dat de sistem ca având o posibilă problemă de sănătate. Notificarea am trecut-o cu vederea, iar intervenţia a întârziat. În final, a trebuit să-i administrez antibiotice, laptele l-am aruncat la canal, iar pierderea a fost estimată la cel puţin 200 de litri, fără a mai lua în calcul costul medicaţiei şi stresul animalului”, recunoaşte fermierul.
În alt caz, sistemul a indicat un risc de 15% ca o vacă să dezvolte pneumonie. De această dată, intervenţia a fost promptă, iar a doua zi animalul nu mai prezenta simptome. Diferenţa dintre cele două situaţii ilustrează exact valoarea datelor în timp real.
Raţia, calculată la gram
Dacă sănătatea efectivului este baza, iar producţia este rezultatul, furajarea reprezintă motorul întregului sistem. În ferma din Lespezi, acest rol este asumat de sistemul automat de preparare şi distribuire a hranei Lely Vector, care a schimbat radical modul de gestionare a raţiilor. Principiul este simplu: fermierul stabileşte compoziţia şi cantităţile, iar robotul execută cu precizie la gram. În practică, această precizie înseamnă control al costurilor şi predictibilitatea producţiei.

„Dacă nu l-aş avea, pierderile ar fi mari”, susţine Vicenţiu, venind şi cu un exemplu elocvent: „Numai două lopeţi de şrot de soia în plus, care înseamnă 10 kilograme, mi-ar aduce o pagubă de 25 de lei la fiecare alimentare. Pe de altă parte, dacă aş avea două lopeţi în minus, pierderea ar fi şi mai mare, din cauza diminuării cantităţii de lapte. În schimb, cu Vector raţia este exactă, fără pierderi şi am un control clar asupra producţiei”.
Structura furajării este construită în mare parte pe resurse proprii – fân de lucernă, siloz de porumb, siloz de lucernă, siloz de secară şi crimping, la care se adaugă şrot de soia şi premixuri, pe care le cumpără. Raţia actuală este concepută pentru a susţine o producţie medie de 34-35 de litri pe cap de vacă, ţintă pe care fermierul intenţionează să o atingă odată cu intrarea în lactaţie a junincilor gestante aduse din Olanda.
Rentabilitate şi strategie pe termen lung
Toată această investiţie în tehnologie şi management de precizie are şi un obiectiv clar – rentabilitatea fermei. Laptele produs este vândut către Lactalis la un preț competitiv. Vicenţiu Vasiliu speră însă să negocieze o valoare mai bună odată ce producţia se stabilizează şi calitatea laptelui, îmbunătăţită de mulsul robotizat, devine un argument solid în relaţia cu procesatorul.
Pentru a-şi optimiza efectivul de animale, fermierul îşi propune să achiziţioneze în vară încă 30 de juninci, continuând strategia de selecţie genetică şi completare a turmei. În viziunea sa, doar prin creştere controlată, susţinută de tehnologie şi de date precise, o fermă de lapte poate rămâne competitivă pe termen lung.








