După ce în toamnă a pregătit terenul şi a semănat cu tehnologia Claydon o parte din suprafaţa cu rapiţă, Dan Herţeg şi-a făcut socotelile anticipând acum nu doar recuperarea investiţiei pe hectar, ci şi o marjă bună de profit!

Chiar dacă a trecut printr-un episod de ger în luna aprilie, care a afectat într-o oarecare măsură dezvoltarea plantelor, rapiţa lui Herţeg semănată în minim-till cu semănătoarea Claydon se prezintă în condiţii optime şi promite producţii de 3 tone la hectar, după estimările fermierului arădean. Suficient pentru a-şi asigura un câştig generos, în condiţiile în care costurile pe hectar au fost reduse semnificativ.

ECONOMII DE MINIM 25 EURO/HA LA CONSUMUL DE MOTORINĂ

Cultura a fost semănată la început de septembrie în miriştea de porumb, după o trecere superficială cu discul. Odată cu semănatul s-au aplicat şi 100 kg de îngrăşământ. Tot în toamnă s-au efectuat patru tratamente, iar în primăvară alte patru treceri pentru aplicarea substanţelor fitosanitare şi s-au administrat 150 kg de uree, la sfârşit de ianuarie, respectiv 350 kg de sulfat de amoniu, la sfârşit de februarie – început de martie. Aceasta a fost strategia în cazul parcelei semănate cu tehnologia Claydon.

„Consumul semănătorii a fost sub 10 litri la hectar, iar costul total cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii nu a depăşit 30 de litri de motorină pe hectar. Dacă ar fi fost să iau în calcul cheltuielile pentru un hectar de teren prelucrat în tehnologia clasică, cu arătură, discuit, combinator şi apoi semănat, am fi ajuns la o diferenţă de cel puţin 25 de euro numai din consumul de motorină. Fără a mai adăuga aici orele de funcţionare şi uzura utilajelor sau omul în plus pe care trebuie să-l plătesc”, a ţinut să precizeze Herţeg.

Costul pe hectar e mai important decât producţia la hectar!

Din punctul său de vedere, agricultura în România nu mai poate fi făcută „după ureche”, fără un control strict al cheltuielilor şi o contabilitate clară a investiţiilor. „Nu mai e cazul să ne gândim cât producem la hectar, ci important este să socotim cât cheltuim pe hectar”, a explicat arădeanul.

Din calculele sale, pe suprafaţa lucrată în tehnologia Claydon, acesta estimează că ar trebui să obţină în mod normal circa o tonă şi jumătate de rapiţă în plus faţă de costurile de producţie. Diferenţa va fi, aşadar, profit! Merită menţionat faptul că, în toamna trecută, Dan Herţeg a înfiinţat 1.500 ha cu rapiţă, întreaga suprafaţă fiind semănată în sistem minim-till cu semănători directe.

Atenţie la distribuţia resturilor vegetale în urma combinei!

Recomandarea Claydon pentru fermieri este să se efectueze lucrări minimale şi necesare pentru înfiinţarea culturilor, cheltuind astfel cât mai puţin pentru un profit cât mai bun la final de sezon. Asta înseamnă, desigur, optimizarea costurilor pe hectar şi o adaptare la condiţiile climatice în continuă schimbare.

„Foarte importantă este gestionarea resturilor vegetale ce rămân în urma combinei de recoltat. De aceea noi spunem că recolta este prima cultivare! Materia vegetală ce rămâne în câmp în urma combinei trebuie să fie distribuită pe toată lăţimea hederului. După recoltat se va interveni cu o greblă, care ne ajută să punem samulastra în contact cu solul pentru uniformizarea resturilor vegetale pentru a nu forma grămezi. Practic formăm astfel un fel de mulci care acoperă solul. Abia apoi intrăm la semănat. Opti-Till, care este o variantă de semănat direct în benzi printr-o singură trecere, înseamnă că faci numai lucrările optimale necesare pentru înfiinţarea culturilor”, a subliniat, la rândul său, reprezentantul Claydon în România, Andrei Botnari.

Beneficiile semănatului în benzi

Semănătoarea CLAYDON Hybrid T4, testată de Herţeg şi comercializată la noi în ţară prin reţeaua de dealeri NHR Agropartners, este un model tractat cu lăţimea de lucru de 4 metri şi echipat cu un buncăr având capacitatea de 3.500 de litri, împărţit în două rezervoare – 60% pentru sămânţă şi 40% pentru îngrăşământ.

În partea din faţă este prevăzută cu un disc mare care deschide brazda şi taie resturile vegetale. Urmează organul de afânat, care afânează solul, distruge hardpanul şi creează un canal de drenaj. Apoi, săgeata dublă, care este organ de semănat, pune sămânţa în bandă şi curăţă banda aceasta de resturile vegetale. Lăţimea benzii de semănat poate fi ajustată în funcţie de cultură. La orz şi secară poate fi mai lată, în timp ce la soia şi rapiţă poate fi mai îngustă, pentru a deranja mai puţin pământul şi a avea un consum mai mic de motorină.

O semănătoare versatilă

Există mai multe tipuri de semănători Claydon, atât tractate, cât şi purtate, cu lăţimi de lucru între 3 şi 8 metri, iar necesarul de putere ar fi de 50 CP pentru fiecare metru de lucru. Pe de altă parte, costurile de exploatare sunt foarte mici, undeva în jur de 4 euro pe hectar întreţinerea, după cum ne-a declarat Andrei Botnari.

„Are foarte puţine puncte de gresare. Practic, în 40 de minute se poate face întreţinerea. De asemenea, există senzori de monitorizare pentru sămânţă şi pentru îngrăşământ”, a evidenţiat reprezentantul Claydon. Această semănătoare poate fi utilizată la toate tipurile de cereale, rapiţă, floarea-soarelui, soia, porumb pentru siloz, culturi de acoperire, leguminoase, in, coriandru, chiar şi dovleac. Se poate semăna inclusiv două culturi într-o singură trecere.