Strategiile ”De la furcă la furculiţă” şi ”Biodiversitate” presupun atingerea unor obiective care implică semnificativ activitatea agricolă din cadrul Uniunii Europene. Aţi citit deja în paginile revistei Ferma despre intenţiile forului european de a reduce cu 50% utilizarea pesticidelor, cu 20% a fertilizanţilor şi cu cel puţin 10% a suprafeţei agricole, prin acoperire cu caracteristici de peisaj de înaltă diversitate. Aţi aflat, desigur, că, totodată, a fost plănuită creşterea suprafeţei agricole cultivate ecologic cu 25%. Aceste măsuri urmează să fie aplicate de toate statele membre, deci şi de România. Cum au reacţionat autorităţile noastre la planurile Comisiei Europene? Dar asociaţiile a căror activitate are legătură directă cu producţia şi comerţul de pesticide?

Oros le-a spus-o verde-n faţă

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a propus efectuarea unor ”analize aprofundate de impact şi soluţii alternative pentru fermieri”, avertizând că atingerea ţintelor din cadrul celor două strategii va duce la ”reducerea producţiei europene de produse agro-alimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respectă nici pe departe aceleaşi standarde şi cerinţe”. Ministrul s-a referit, desigur, la produsele agro-alimentare ajunse pe piaţa comunitară din afara Uniunii Europene. Aceste declaraţii au fost făcute nu în faţa jurnaliştilor sau la vreo întâlnire prin ţară cu fermierii, ci în cadrul unei videoconferinţe informale a consiliului AgriFish, organizată de preşedinţia croată a Consiliului UE la începutul lunii iunie. Prin urmare, mesajul a fost transmis direct la Bruxelles.

Realităţi specifice

Atingerea obiectivelor cuprinse în cele două strategii componente ale Acordului Verde presupune o remodelare a Politicii Agricole Comune, care va intra într-un nou ciclu de şapte ani, în 2021. Statele membre sunt chemate să elaboreze o strategie naţională în baza căreia vor primi fondurile europene, un criteriu major fiind chiar respectarea noilor exigenţe privind protejarea mediului natural. Ministrul Oros a invocat existenţa unui ”cadru flexibil, adaptat nevoilor şi realităţilor specifice din fiecare stat membru, astfel încât fondurile alocate prin PAC să îşi dovedească eficacitatea”. Mai neaoş spus: ”staţi, fraţilor, nu săriţi aşa otova cu strategiile pe capul nostru, suntem şi noi într-un anumit fel, trebuie să ţinem cont de asta!” Desigur, mesajul de acest tip nu e nou la Bucureşti: încă de la aderare, din 2007, când a fost vorba să respectăm regulile europene, am tot invocat ”realităţile specifice”, ca să mai lase şi funcţionarii europeni de la ei. Și mai lasă, fiindcă nu degeaba conceptul de ”flexibilitate” face o carieră frumoasă la Bruxelles.

AIPROM a reacţionat prompt

Flexibilitate există, însă, mai mult în domeniul politicii agricole. Când e vorba de utilizarea pesticidelor, nu mai e loc pentru flexibilitate. Tendinţa e clară: reducera masivă, iată, cu 50%, a acestora. Unele substanţe active au fost deja eliminate din piaţă, fiindcă nu au mai fost reautorizate. De aceea, reacţia Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România a fost promptă şi pe alocuri critică faţă de cele două strategii. Cu o lună în urmă, AIPROM a trimis presei un comunicat amplu numit explicit ”Cum priveşte Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România strategiile De la fermă la consumator şi pentru Biodiversitate 2030.

Concurenţă inegală cu producătorii de peste Ocean

O reducere cu 50% a utilizării pesticidelor nu este un obiectiv realist şi nu va avea efectul dorit de a crea un model de producţie alimentară mai durabil în Europa”, consideră asociaţia, convinsă că acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părţi ale lumii, ci ”va crea sincope în procesul de producţie, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populaţiei europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziţie o diversitate de soluţii, plecând de la produsele de protecţie convenţionale şi până la tehnicile genetice noi precum CRISPR CAS9”.

Ce anume conferă ţării noastre un statut special?

AIPROM cheamă la luptă reprezentanţii politici şi experţii participanţi în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene pentru a apăra statutul special al României.
De pildă, Tanymecus Dilaticollis, pe româneşte raţişoara porumbului, un dăunător polifag răspândit mai mult pe ogoarele noastre şi mai puţin sau chiar deloc în partea de vest a Europei. ”Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânţă cu insecticide neonicotinoide şi în anul 2021, România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător”, avertizează asociaţia, care spre finalul documentului lansează critici la adresa Comisiei Europene că ”nu a acordat importanţa cuvenită evaluării efectelor resimţite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri”.
Vom vedea, nu peste mult timp, cum se vor aşeza lucrurile cu adevărat. Comisia a avertizat deja că nerespectarea regulilor va atrage suspendarea fondurilor europene. Rămâne de văzut ce reguli vor fi fixate până la urmă. Negocierile continuă.

CE LOC OCUPĂ ROMÂNIA LA CONSUMUL DE PESTICIDE?

AIPROM semnalează că de fapt consumul de pesticide în România nici nu ar fi la cote înalte: ”România consumă circa 700 gr/ha de substanţă activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha”. Stabilirea unor ţinte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecţie a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile şi dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creşterea preţului produselor agricole şi fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori.
Click AICI şi vezi pe ce loc ne situăm în clasamentul european privind consumul de pesticide!

un articol de
DUMITRU NEDELCU
mai multe pe această temă
www.revista-ferma.ro