Aceasta, deoarece, în actualul PNDR, unităţile de dimensiuni ceva mai mari nu pot beneficia de sume care să susţină pe deplin nevoile de investiţii de la acest nivel de producţie. În ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni de către unităţile mai mici, aici intervine problema cofinanţării proiectelor. 

Înfiinţat în anul 1992 şi numărându-se printre marile unităţi româneşti producătoare de carne şi produse din carne (atât de pasăre, cât şi de porc), grupul de firme Kosarom Paşcani, judeţul Iaşi, asigură, astăzi, aproximativ 1300 de locuri de muncă, arealul geografic al activităţii acoperind două judeţe, respectiv Iaşi (SC Kosarom Paşcani şi SC Avitop Târgu Frumos) şi Neamţ (SC Suinprod Roman).

Marile investiţii nu se fac cu… “mărunţiş“

Obţinerea de noi produse şi modernizarea procesului de fabricaţie, în vederea consolidării calităţii şi adaptării structurii sortimentale la cerinţele consumatorilor, reprezintă două dintre importantele direcţii urmărite permanent şi susţinute prin investiţii constante la grupul de firme Kosarom. Ocupându-se de creşterea în sistem integrat a puilor şi a porcilor, precum şi de partea de industrializare, mereu a fost şi este nevoie de investiţii masive pentru fabricile companiei, asigurând materia primă din surse proprii, pornind chiar de la nutreţurile pentru animale. “Cerealele sunt materia primă pentru cele două fabrici de nutreţuri combinate care asigură hrana puilor de la Avi-Top Târgu Frumos şi a suinelor de la Suinprod Roman. Prin investiţii importante, am ajuns să avem o cotă de piaţă în ascensiune. Dar cele aproximativ o sută de milioane de euro investite până acum au venit din credite mari şi din surse proprii”, menţiona Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom. Acesta consideră că, în cazul acestui sector, PNDR-ul ar fi trebuit să fie împărţit pentru două paliere de activităţi, respectiv pentru start-up-uri şi ferme mici şi pentru fermele consacrate. “Volumul de investiţii este diferit şi, cel puţin noi, nu agreăm aceste programe europene. Sumele disponibile pentru noi, cei cu o dimensiune ceva mai mare a afacerii, sunt prea mici şi mi se pare că se oferă ceva, acolo, în derâdere. Mai curând renunţăm la a accesa respectivele măsuri, fiindcă mai mult ne-am încurca dacă am apela la aceste programe susţinute cu fonduri europene”, explică Neculai Apostol. 

Ferma de suine: reproducţie, tineret şi porc gras

SC Suinprod Roman desfăşoară în anul 2018 două proiecte de investiţii, în valoare totală de peste 27 milioane de euro: 8 milioane de euro pentru extinderea cu 1500 de capete scroafe a actualelor ferme şi peste 19 milioane de euro pentru construirea unor noi capacităţi de producţie. ”Noile capacităţi de producţie cuprind o fermă de reproducţie, una de tineret şi o fermă de îngrăşare. În urma acestor investiţii, practic, vor lucra la capacitate atât Kosarom Paşcani – abator şi industrializare-, cât şi FNC Roman. Investiţia noastră, pe linia suinelor, se derulează tot în ideea unei activităţi integrate, pornind de la reproducţie, tineret şi porc gras”, menţiona Neculai Apostol.
Strategiile de dezvoltare şi elaborarea tuturor programelor din cadrul companiei ieşene au vizat integrarea activităţii din domeniul creşterii şi exploatării suinelor şi din domeniul aviculturii, astfel încât, prin trasabilitate exactă şi clară, să se garanteze premisele pentru continuitate şi succes, indiferent de context şi de provocări. ”Cu toată sinceritatea şi în urma experienţei pe care o am în sistem, vă spun că dacă în România sectorul suinelor va muri vreodată, noi vom fi ultimii. De ce? Fiindcă am ales o formulă de integrare aproape totală. Primul aspect este cel legat de cereale, laborator, FNC, procesarea soiei, ferme de genetică pentru obţinerea scrofiţelor în sistem propriu, făcând inclusiv cercetare aplicată. Pe partea de creştere, avem reproducţie, maternitate, tineret şi proc gras. În zona livrării porcilor graşi şi a industrializării, avem abatorul şi fabrica de la Paşcani, ceea ce ne conferă o trasabilitate foarte clară pentru fiecare preparat din galantar. Însă, toate acestea, cu eforturi financiare care nu se bazează pe ajutoare guvernamentale sau fonduri europene, ci pe credite şi resurse proprii”, explica fondatorul grupului Kosarom Paşcani.

Un articol semnat de Petronela COTEA MIHAI,
                                     redactor Radio România Iaşi

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi articolul din revista Ferma nr. 3/207 (ediţia 15-28 februarie 2018)