În sud-estul ţării culturile de toamnă au fost înfiinţate în uscătură; abia după precipitaţiile căzute la începutul lunii se aşteaptă răsărirea pentru orz şi pentru grâu.

Intervenţii (in)utile în câmp

Pentru că Bogdan Fericean a ridicat problema borului într-un interviu anterior spunând că „Până la iernare, nu mai intervin cu tratamente, însă am auzit că unii fermierii din zonă au ieşit cu bor pe rapiţă… Dacă-i dai bor acum în toamnă, cultura imediat stagnează, nu îi înţeleg rostul!”, ne-am adresat unui specialist. „Cultivatorii din sudul-estul ţării folosesc borul la rapiţă doar primăvara”, ne-a declarat Ionuț Bărbulescu, director dezvoltare floarea-soarelui și porumb, Saaten Union. Potrivit acestuia, cultura de rapiţă este răsărită, au fost ceva ploi înainte de semănat, o să intre în starea de vernalizare şi nu o să mai consume nici apă şi nici nutrienţi. „În această perioadă trebuie controlate afidele şi la rapiţă şi orz pentru că majoritatea culturilor de cereale s-au înfiinţat fără neonicotinoide, iar derogarea a venit prea târziu. Pentru culturile de rapiţă recomand doar insecticide sistemice, iar pentru păioasele de toamnă piretroizi de contact, toată lumea foloseşte lambda cihalotrin, Faster”, a precizat Ionuţ Bărbulescu.  

Porumbul, pe cale de dispariţie?! 

„Deşi s-au tăiat din verigile tehnologice, costurile s-au păstrat la 6-6.500 lei/ha, ceea ce este enorm. La 0,80 lei/kg şi o medie de 4 tone/ha, veniturile din vânzarea porumbului sunt la jumătate!”, a explicat reprezentantul companiei. Perspectivele nu sunt bune, atâta timp timp cât preţul va rămâne mic în Portul Constanţa. Investiţiile s-au diminuat pe partea de utilaje, de depozitare, inclusiv cu resursa umană.  „De asemenea, asolamentul s-a mărit în toate fermele pentru culturile de toamnă, grâul şi orzul fiind cele mai constante culturi. În 2024 va dispărea din foarte multe ferme porumbul, deci, zero porumb, iar suprafaţa de floarea soarelui va fi în uşoară scădere”, a conchis Ionuţ Bărbulescu.