Membrii grupului de producători agricoli Câmpia Ierului din localitatea Sălacea, judeţul Bihor, şi-au planificat pentru primăvară să semene suprafeţe însemnate cu porumb şi floarea soarelui. „Deja am stabilit culturile de primăvară; vom pune 400 hectare cu porumb şi 210 hectare cu floarea soarelui.
Am mers pe aceste două culturi, considerând că sunt adecvate pentru zona noastră şi pentru piaţă”, declară Sandor Szucs, inginer agronom în cadrul Grupului de producători agricoli Câmpia Ierului.
Una dintre etapele importante ale campaniei de primăvară constă în aprovizionarea cu sămânţă. În primul rând, datorită accentului pus pe calitatea seminţei, dar şi din punct de vedere financiar. „Noi stăm bine şi la capitolul aprovizionare. În ceea ce ne priveşte, am căutat să cumpărăm direct de la producător ţinând cont de faptul că este mult mai rentabil.
„La dealeri, imputurile costă mai mult, însă te aşteaptă de bani
Sandor Szucs, inginer agronom în cadrul Grupului de producători agricoli Câmpia Ierului, Bihor
Dealerii vând mai scump, dar există avantajul că poţi plăti mai târziu. În unele situaţii, din păcate, nu te poţi aproviziona decât prin sistemul de dealeri locali, deoarece producătorii nu vând direct”, explică Sandor Szucs.
Sorgul câştigă teren în Vaslui
„În 2013, sămânţa şi îngrăşămintele vor fi mai scumpe, dar încă nu ştim cu cât la sută
Viorel Humă, reprezentant al Cooperativei Agricole „Şase Spice”, judeţul Vaslui
Începând cu acest an agricol, Cooperativa Agricolă „Şase Spice” din localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Vaslui, a luat o decizie majoră: înlocuirea culturilor de porumb şi de floarea soarelui cu sorgul. Cauza? De câţiva ani, societatea este păgubită de hoţi şi de mistreţi. „Hoţii cu patru picioare, dar şi cei cu două picioare ne-au determinat să procedăm aşa. Anul trecut am recoltat o tonă de porumb la hectar din cauza furturilor.
Ce să fac ? Să continuăm aşa? Vom semăna 300-400 hectare cu sorg. Punem foarte puţin porumb şi floarea soarelui, atât cât să le putem acorda celor cu teren în arendă”, susţine Viorel Humă, reprezentant al Cooperativei Agricole „Şase Spice”, judeţul Vaslui.
Cui vor vinde sorgul în 2013? „Nu ne facem deloc probleme cu valorificarea sorgului. De regulă, noi livrăm produsele către furnizorii de inputuri şi suntem mulţumiţi. Considerăm că vom ieşi mai bine cu sorgul decât cu porumbul şi cu floarea soarelui, unde am avut pagube incredibil de mari”, arată Viorel Humă.
În ceea ce priveşte pregătirea terenului pentru campania de primăvară, reprezentantul cooperativei spune că lucrările sunt deja executate. „Terenul este scarificat şi arat, nu ne facem probleme cu lucrările”, declară Viorel Humă.
În momentul de faţă, singura necunoscută se referă la preţurile inputurilor. „Am trimis comenzi atât pentru sămânţă, cât şi pentru erbicide. Deocamdată, nu pot să vă spun mai multe pentru că nu cunosc. Unii vorbesc de preţuri mai mari, dar vom evalua când vom şti mai concret cum stau lucrurile”, susţine Viorel Humă.
Rapiţa şi floarea soarelui se cultivă tot mai puţin în Gorj
Traian Ghinoiu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Gorj, spune că a renunţat la floarea soarelui din mai multe motive: planta sărăceşte solul, are sensibilitate crescută la lipsa precipitaţiilor şi productivitatea e redusă. „În primul rând, după floarea soarelui, solul rămâne prea sărac în substanţe.
Apoi, această cultură suferă foarte mult din cauza secetei, dar şi faptul că, în ultimii ani, producţiile nu mai treceau de 2.100 kg de floare la hectar, indiferent de tratamentele şi de tehnologia folosite”, susţine Traian Ghinoiu.
De fapt, reprezentantul agricultorilor din Gorj menţionează că în tot judeţul suprafeţele cultivate cu floarea soarelui au scăzut dramatic în ultima vreme. „Recent, am purtat discuţii cu colegii pe tema rentabilităţii florii soarelui. Aşa am aflat că în judeţul Gorj extrem de puţini fermieri se mai încumetă să pună floarea soarelui.
După aprecierile noastre, dacă mai sunt în jur de 100 hectare în tot judeţul. Cam din aceleaşi motive, la noi în Gorj, nu se prea cultivă nici rapiţă ”, arată Traian Ghinoiu.
Pe ce culturi se axează, prin urmare, gorjenii? „În mod clar, în Gorj oamenii merg pe porumb. Cultură care poate da rezultate foarte bune, chiar pe timp de secetă, dacă se cunosc anumite secrete”, susţine Traian Ghinoiu.
Semănat cât mai adânc
„Primul secret, probat de mine de-a lungul anilor, este să facem fertilizarea chiar înainte de semănat. De regulă, eu dau azotat de amoniu plus complexe. Depinde cum stăm cu banii. Când îmi permit, punem îngrăşăminte mai scumpe, când nu sunt bani, ne mărginim la ce ne putem permite. Cu adevărat important este să fertilizăm înainte să punem seminţele sub brazdă”, explică Traian Ghinoiu.
Al doilea aspect constă în adâncimea de însămânţare.
„Ideea este să băgăm sămânţa puţin mai adânc decât de obicei, ca să ajungă apa la aceasta, deşi umiditatea este mai scăzută. Trebuie ţinut cont şi de alegerea unor hibrizi potriviţi. Se ştie faptul că anumiţi hibrizi, cei străini mai ales, au un sistem radicular mai puternic comparativ cu alţii”, detaliază Traian Ghinoiu.
În anii secetoşi, se seamănă mai devreme
Un alt lucru deosebit de important se referă la perioada în care se execută semănatul. „În perioadele secetoase, semănatul trebuie început cât mai devreme. De regulă, noi începem prin 26-27 martie în aşa fel încât să terminăm până prin 5 -6 aprilie”, susţine Traian Ghinoiu.
Reprezentantul fermierilor din Gorj spune că mai trebuie ţinut cont de un detaliu semnificativ: tratarea seminţelor înainte de punerea acestora în pământ. „Vă spun din experienţă: seminţele trebuie să fie tratate înainte semănat cu un insecticid. Am folosit produşi de la Bayer ori de la Syngenta. Vă spun sincer, alegerile le-am făcut de multe ori în funcţie de preţuri”, explică Traian Ghinoiu.
În ceea ce priveşte aprovizionarea cu inputuri, fermierul spune că până în momentul de faţă n-a făcut nici o comandă. Cel mai puternic argument este legat de bani. „Ştim că este mult mai profitabil să achiziţionăm inputuri în grup, pentru cât mai mulţi agricultori. Una este să solicităm produse pentru 15.000 de hectare, alta pentru 500 de hectare.
Probabil că mulţi fermieri s-ar fi aprovizionat deja cu inputuri, dar le lipsesc banii necesari. Uitaţi, subvenţiile se primesc cu întârziere, iar asta se simte enorm în rândurile noastre. Autorităţile ar trebui să realizeze faptul că noi avem nevoie de bani acum şi nu peste două luni, când va fi prea târziu pentru culturi”, precizează Traian Ghinoiu.
Despre anul agricol 2013, reprezentantul fermierilor gorjeni are o opinie optimistă: „Trebuie să mergem înainte şi să găsim modalităţile prin care putem depăşi obstacolele întâlnite în cale. Vestea bună pentru 2013 este că în zona noastră rezerva de apă din sol s-a refăcut. Cu subvenţii primite la timp, ne vom regla costurile şi vom merge înainte”, arată Traian Ghinoiu.
În ferma proprie, Traian Ghinoiu va cultiva 300 hectare cu porumb.
Arăm sau scarificăm?
Societatea bihoreană a început pregătirea terenului încă din toamnă. „Suprafaţa pe care o vom însămânţa este în cea mai mare parte pregătită. De regulă, pe terenurile unde am avut soia, scarificăm, iar pe parcelele unde am avut porumb, arăm. Procedând în acest mod, solul ajunge să fie prelucrat cel mai bine”, susţine Sandor Szucs.
Cum procedează cu fertilizările? „Noi dăm îngrăşăminte astfel: 18 la sută potasiu şi 48 la sută fosfor, de regulă, înainte de arat iar în primăvară dăm azotat de amoniu. Trebuie să ţinem cont de faptul că solul din zona noastră are potasiu”, declară Sandor Szucs.
