Subvențiile fermierilor, așa cum le cunoaștem, sunt pe cale să se schimbe radical, în contextul unei reforme majore pregătite de Comisia Europeană, care propune comasarea fondurilor agricole și regionale într-un singur mecanism de finanțare.

Contextul reformei – de ce acum?

Comisia Europeană pregătește o reformă amplă a viitorului buget pe termen lung, care prevede comasarea principalelor fonduri: Politica Agricolă Comună și politica de coeziune regională. Obiectivul? Simplificare, flexibilizare și eficientizare a finanțărilor, prin crearea unui mega-fond numit provizoriu „Fondul European pentru Prosperitate și Securitate Durabilă Economică, Teritorială, Socială, Rurală și Maritimă”.

Reforma vine pe fondul unor presiuni crescânde: schimbări climatice, modernizare digitală necesară în rural, nevoi de infrastructură și consolidarea comunităților locale. UE caută astfel să alinieze bugetele pentru a răspunde mai rapid acestor provocări.

Care sunt fondurile vizate? 

Politica Agricolă Comună (PAC) – structura cu doi piloni

• Pilonul I: plăți directe către fermieri, pe bază de suprafață agricolă.
• Pilonul II: dezvoltare rurală – proiecte agro-mediu, investiții în ferme, infrastructură rurală și digitalizare.

Politica de coeziune

Aceasta include fondurile structurale – FEDR, FSE, FEADR – și Fondul de Coeziune. Scopul: reducerea disparităților regionale prin investiții în infrastructură, dezvoltare urbană și ocuparea forței de muncă.

Ce propune Comisia Europeană?

O schimbare majoră în gestionarea subvențiilor agricole din UE este în curs de pregătire, potrivit unui proiect de buget pe termen lung al Uniunii Europene, obținut de Euronews.com și citat de Euronews.ro.

Documentul prezintă intenția clară de a elimina Pilonul II al PAC și de a fuziona programele rural și regional sub un mecanism comun. Se introduce conceptul de Parteneriate Naționale și Regionale, care le va permite statelor membre să acceseze resurse flexibile pentru provocări diverse – infrastructură digitală, apă, energie, formare profesională și recrutare generatională.

Avantajele invocate de Comisie:

• o mai bună coerență politică — intervențiile nu mai sunt separate artificial;
• sinergii sporite – de exemplu, o investiție în fermă poate fi susținută și prin infrastructură locală;
• flexibilitate adaptată la realitățile locale, accelerând implementarea proiectelor.

Reacții și controverse

Asociațiile de fermieri au protestat deja în mai, exprimându-și îngrijorarea că dispariția Pilonului II va slăbi susținerea agro-mediu și proiectele rurale concrete. Un număr semnificativ de miniștri europeni de agricultură, suporteri ai structurii actuale a PAC, s-au opus vehement ideii de unificare bugetară.

Recent, Parlamentul European a cerut menținerea unui buget specific PAC, indexat și protejat, subliniind necesitatea acestei politici ca “coloană vertebrală” a securității alimentare din UE.

Inclusiv comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, și-a exprimat deja dorința de a păstra structura actuală a PAC, cu cei doi piloni separați și un buget dedicat.

Protest fermieri față de viitorul buget UE și PAC, în ziua în care se decid subvențiile pentru agricultură post 2027!

Avantaje versus Riscuri

Avantaje

• Eficiență administrativă: mai puține etape birocratice, raportări consolidate.
• Adaptabilitate reală: regiunilor li se permit combinații de fonduri mai potrivite nevoilor locale.
• Impact mai mare: sinergii între proiecte mari (ex: infrastructură) și gravitate micro (ferme).

Riscuri

• Pierdere de vizibilitate a agriculturii: subvențiile directe și programele agro-mediu pot fi eclipsate.
• Competitie între priorități: statele membre ar putea favoriza proiectele urbane sau infrastructura, în detrimentul zonelor izolate.
• Opacitate în alocare: fermierii se tem că fondurile destinate inițial agriculturii rurale ar putea fi redirecționate.

Ce urmează – calendar și decizie

Proiectul bugetului pe termen lung (CFM – Cadru Financiar Multianual) urmează a fi formalizat în următoarele luni. Trilogurile – discuțiile Comisie-Parlament-Consiliul UE – au deja loc și se află în stadiu avansat.

În 2024, Parlamentul și Consiliul au adoptat modificări PAC pentru regulamentul 2021–2027, consolidând Bunele Condiții Agricole și de Mediu.

De asemenea, în februarie 2025 Comisia a publicat un document strategic – „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” – care prefigurează deschiderea spre noi direcții.

Decizia finală va apărea odată cu aprobarea CFM 2028–2034, la final de 2025.

Consecințe pentru România

România, cu o agricultură concentrată în ferme mici și zone rurale vaste, depinde semnificativ de sursele PAC II și fonduri de coeziune. Chiar înainte de actuala reformă, absorbția fondurilor UE pentru dezvoltare rurală a fost problematică – la aderare (2007–2013) spre exemplu, rata de absorbție era scăzută.

O structură bugetară armonizată ar putea facilita finanțări complexe – de la modernizarea fermei și acces la internet până la infrastructură locală – dar, dacă nu există mecanisme clare de protecție, s-ar putea diminua accentul acordat dezvoltării rurale în favoarea centrelor urbane.

Această reformă bugetară propusă de Comisia Europeană reprezintă o schimbare fundamentală: tranziția de la politica cu două piloni la un sistem unificat, orientat pe rezultate integrate. Simplificarea și adaptabilitatea sunt atuuri necontestabile, dar trebuie gestionate cu atenție pentru a nu submina dezvoltarea rurală și sprijinul direct fermierilor.

Decizia UE va fi crucială: un echilibru sănătos între eficiență, flexibilitate și protejarea zonelor rurale va dicta viitorul agriculturii și coeziunii sociale în România și în întreaga Europă.