Prezentă în tot mai multe segmente ale agriculturii, digitalizarea ar putea schimba modul în care se practică apicultura.
Conform publicației Horizon, the EU Research and Innovation magazine o echipă de cercetători din 13 țări europene, membri ai proiectului european B-GOOD, finanțat de către UE, au dezvoltat pe parcursul ultimilor 5 ani „stupii inteligenți”, care permit atât monitorizarea în timp real a coloniilor de albine, cât și implementarea unor strategii de intervenție rapidă în caz de urgență.
Întreaga tehnologie are la bază o placă cu microcircuite echipată cu diverși senzori, în jurul cărora albinele își construiesc fagurii. Ulterior fiecare stup transmite o serie de date către un server exterior capabil să analizeze evoluția și starea de sănătate a unei întregi colonii.
„Vorbim de o monitorizare în timp real cu volume mari de date, pentru care este necesar să folosim tehnologii inteligente. În cei 5 ani de când am început să lucrăm la acest sistem de colectare a datelor, provocarea cea mai mare a fost să ne dăm seama care parametri contribuie cel mai mult la starea de sănătate a unei colonii”, a declarat pentru revista Horizon, Dirk de Graaf, profesor de fiziologie biomedicală și fiziologie a insectelor și director al Laboratorului de Entomologie Moleculară și Patologie a Albinelor de la Universitatea din Gent, Belgia.
Un stup digital oferă o rată mai bună a supraviețuirii
Timp de trei sezoane, echipa a monitorizat aproximativ 400 de colonii, răspândite în toate cele 13 țări participante, iar pe baza datelor colectate au fost construiți algoritmi capabili să prevadă evoluția unui întreg stup și să transmită alerte și instrucțiuni specifice apicultorului.
„Se pare că greutatea este un bun indicator al supraviețuirii unei colonii în timpul iernii. Folosind tehnologia noastră, putem identifica din timp coloniile care au nevoie de intervenție. Apicultorii sunt avertizați printr-o alertă pe telefonul mobil și știu exact care stup are probleme și care nu. În plus, putem integra sistemul de monitorizare cu un ghid la practicilor apicole.
Însă această tehnologie mai are un avantaj, știm foarte clar care este comportamentul albinelor în stup și în funcție de acest lucru ne putem da seama dacă ele sunt afectate de factori de mediu naturali sau artificiali, precum pesticidele. Astfel, apicultorii își pot planifica mai bine viitori stupi și pot evita pierderea acestora”, a adăugat profesorul Dirk de Graaf.
Smart Campus pentru albine … cu încălzire centralizată
Concomitent cu echipa B-GOOD, un alt grup de cercetători, reuniți în proiectul HIVEOPOLIS, și-au propus să descifreze toate tainele stupului și ale inteligenței roiului.
Profesorul Thomas Schmickl, de la Universitatea din Graz, Austria, a fondat în 2019, cu sprijin UE, Laboratorului de viață artificială (ALL) dedicat special studierii modului în care albinele se auto-organizează și comunică între ele. Cei de la HIVEOPOLIS au construit la rândul lor un stup monitorizat digital cu ajutorul senzorilor, însă în locul alertelor trimise apicultorului, cercetătorii din Graz au folosit algoritmi de inteligență artificială și elemente de robotică pentru a perfecționa stupul.
„ Prin măsurarea temperaturilor în diferite puncte din stup, am cartografiat întreaga structură a acestuia. Știm care sunt zonele sensibile, precum cuibul puietului și putem implementa în mod automat măsuri atunci când albinele se confruntă cu situații dificile. Foarte multe colonii de albine mor iarna. Au nevoie de miere pentru a supraviețui, dar uneori aceste depozite nu sunt la îndemână, așa că albinele mor de frig încercând să ajungă la ele. Însă senzorii din sistemul nostru detectează aceste schimbări de temperatură, iar algoritmul computerizat încălzește automat stupul atunci când este necesar. Este pentru prima oară când putem controla electronic temperatura din interiorul stupului”, a afirmat Thomas Schmickl.
Albina robot care ar putea păzi stupul de boli și pesticide
În anul 1973, cercetătorul austriac Karl von Frisch a descifrat „dansul albinelor”, modul prin care acestea comunică locația surselor de hrană, fiind recompensat cu Premiul Nobel pentru descoperirea sa. El a postulat că unghiul față de stup, viteza mișcării și tipul dansului indică direcția și distanța sursei de hrană. Acest tip de comunicare prin mișcare pare a fi unic în lumea insectelor și este o sursă de fascinație pentru cercetători.
Inspirat de munca predecesorului său, Dr. Tim Landgraf, profesor de inteligență artificială și colectivă la Freie Universität Berlin din Germania, unul dintre partenerii HIVEOPOLIS, a extins cercetările și a dezvoltat o albină dansatoare robotizată, RoboBee. Inițial rolul acesteia era de a studia și a analiza în profunzime hărțile de zbor ale albinelor, însă în scurt timp Dr. Tim Landgraf și-a dat seama că albinele ar putea fi dispuse să urmeze exemplul unui partener digital.
Aflată încă în dezvoltare, o astfel de tehnologie ar putea permite ca în viitor o albină robot să ghideze suratele biologice doar către locuri sigure de hrănire, departe de zonele contaminate cu pesticide sau potențial generatoare de boli.
