4 minute de citit

Stresul hidric şi carenţele de nutriţie la grâu

Ploile de la mijlocul lunii aprilie, acolo pe unde au ajuns, au schimbat foarte mult situaţia în bine. Însă înainte de venirea ploilor, lipsa apei din sol a făcut ca pe suprafeţe foarte mari să apară cu intensitate mare şi foarte mare simptome de carenţă de nutriţie în cultura de grâu.

Foto 1 - Grâu în carenţă de nutriţie (loc. Vucova, jud. Timiş)

Când planta nu poate asimila nutrienţii
Simptomele de carenţă de nutriţie au un grad mai mare sau mic de specificitate şi trebuiesc analizate contextual. De aceea, spaţiul nu permite intrarea în detalii. Simptomele de carenţă de nutriţie înseamnă că din plantă lipseşte ceva, unul sau mai multe macro/microelemente. Nu înseamnă că nu s-a fertilizat, nu înseamnă că solul nu are. Înseamnă pur şi simplu că ceva lipseşte din plantă. Lipsa din plantă are două cauze: planta nu are de unde sau planta nu poate.
În acest an, din cauza lipsei de apă din sol, planta nu a putut accesa mineralele de care avea nevoie pentru creştere şi dezvoltare. În condiţii de fertilizare cu azot (115 kg s.a./ha), înainte de ploile de la jumătatea lunii aprilie, plantele arătau ca în foto 1 şi foto 3, cu simptome accentuate de carenţă în microelemente. Simptomele de îngălbenire a frunzelor sunt comune pentru 4-5 carenţe, plus alte cauze de sol sau climatice. De aceea evităm să intrăm în detalii care ar putea pune pe o direcţie greşită.

Foto 3 - Grâu în carenţă de nutriţie (loc. Blajova, jud. Timiş)_b

Revenire spectaculoasă a culturii
Pentru noi, decizia de alegere a unui fertilizant foliar specific a fost dificilă, deoarece analizele de sol relevau exces în microelementele care cauzau cele mai multe simptome de carenţă. Este pentru prima dată când aplicăm foliare cu această ţintă. Însă după aplicarea fertilizării foliare şi după o cantitate de 35-40 litri de precipitaţii, rezultatele au fost spectaculoase (foto 2 şi foto 4). Fotografiile au repere care să ajute la orientare.
Priveam plantele şi nu ne venea să credem ceea ce vedeam. Totuşi, aveam o nelinişte: nu înţelegeam cât din “spectacol” l-a făcut ploaia şi care este contribuţia fertilizantului foliar. Însă fermierul ne-a liniştit: ploaia fără fertilizarea foliară ar fi corectat situaţia, dar nu atât de repede şi nu la acest nivel. Cum a făcut fermierul acest lucru? Ne-a trimis o fotografie (foto 5): într-o parcelă nu a aplicat fertilizant foliar pe capătul parcelei. Diferenţa, după ploaie, nu mai are nevoie de nici un comentariu.

Foto 5 - Aceeaşi parcelă, după ploaie, cu şi fără aplicare de fertilizant foliar_b

Eficienţă modestă în lipsa apei
Însă în zonele în care nu a plouat, fertilizarea foliară cu acelaşi produs şi la aceeaşi doză a avut o eficienţă modestă (foto 6), oprind evoluţia simptomelor de carenţă, dar fără a putea imprima vigoare plantelor. Este normal, iar situaţia arată exact ceea ce poate să facă un fertilizant foliar: ajută temporar plantele să treacă peste o perioadă dificilă. Dacă acţiunea factorului de stres persistă, influenţa fertilizantului foliar este diminuată şi poate ajunge să se piardă. Deci, pentru eficienţă bună, chiar şi foliarele au nevoie de apă.

Foto 7 - Grâu după premergătoare diferite (foto Ph. D.)_b

Influenţa asolamentului şi a tehnologiei în condiţii de stres hidric
Lipsa apei este numai una dintre potenţialele cauze aducătoare de probleme în câmp. Acţiunea negativă a secetei poate fi accentuată sau diminuată (temporar) prin asolament sau prin tehnologia aplicată. Un exemplu ilustrativ este în foto 7: grâul într-o parcelă necultivată în anul anterior are o stare mult mai bună decât grâul după floarea-soarelui. La necultivat, solul a fost mai aşezat şi a acumulat şi a reţinut mai bine apa, comparativ cu situaţia după floarea-soarelui cu solul lucrat în perioadă de secetă deja instalată şi după o iarnă săracă în precipitaţii.
De asemenea, şi neuniformităţile în lucrarea solului sunt foarte evidente în condiţii de stres hidric. Situaţiile din foto 8 şi foto 9 sunt din aceeaşi parcelă cu grâu după rapiţă şi ne-au fost trimise de fermier. Zonele în care grâul este rar sau a pierit corespund în bună măsură cu zonele în care a pierit şi rapiţa în anul anterior. Numai că rapiţa a pierit din cauza excesului de apă. Zonele fără rapiţă au pierdut mai multă apă şi s-au uscat mai puternic. Acest lucru a influenţat calitatea lucrării solului şi acumularea de apă în sol. Deşi pentru semănatul grâului patul germinativ a fost bine pregătit, deficienţele din profunzime au ieşit la suprafaţă.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Cisteste si...

Recomandările redacției

11 Sfaturi utile pentru a vă pregăti tractorul pentru iarnă

11 sfaturi pentru a vă pregăti tractorul pentru iarnă:
1. Efectuați verificările de rutină.
2. Spălaţi şi curăţaţi temeinic tractorul.
3. Goliți rezervorul și folosiți un combustibil de iarnă.
4. Verificaţi echipamentele de cauciuc.
5. Verificaţi presiunea şi umflaţi suplimentar anvelopele.
6. Gresaţi fiecare rulment/bucşă.
7. Scoateți bateriile în cazul “parcării” pe termen lung.
8. Parcați tractorul sub un şopron sau într-un garaj închis.
9. “Ajutaţi” tractorul să pornească în timpul iernii.
10. Nu uitaţi că iarna este momentul perfect pentru a face lucrările de întreținere şi reparaţiile.
11. Utilizați greutăți suplimentare, anvelope de zăpadă sau lanțuri pentru anvelope.

piata tractoarelor b 11 Sfaturi utile pentru a vă pregăti tractorul pentru iarnă
Ultimele articole
Ferma lumina credit foto iStock 1162244809 Vladimir Zapletin Ferme cu lumina stinsă!

Ferme cu lumina stinsă!

Fermierii români depun armele. Preţuri mici, datorii mari, speranţe deşarte… Fiecare zi aduce tot mai multă deznădejde şi într-un final […]

Citește mai multe știri →