ONU a avertizat asupra lipsei de alimente, dar FAO (Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) arată că există stocurile necesare, cel puţin pe termen scurt. Ameninţarea reală şi presiunea uriaşă este în principal asupra comerțului, arată prof. Ruerd Ruben într-o analiză a impactului crizei coronavirusului ce ar putea afecta securitatea alimentară globală.

Există stocuri considerabile și în multe țări culturile au fost deja semănate şi sunt într-o stare bună de vegetaţie. „Amenințarea provine mai mult din partea cererii. Milioane de oameni își pierd locul de muncă din cauza crizei coronavirusului, puterea de cumpărare este în scădere și asta poate afecta cererea de produse alimentare” spune Ruerd Ruben.

Sunt sectoare ale agriculturii care suferă din cauza lipsei de muncitori sezonieri, aşa cum este recoltarea sparanghelului din Olanda şi Germania. Altele „ramuri” s-au blocat datorită închiderii pieţelor de desfacere, aşa cum sunt cultivatorii de flori din Westland, în apropiere de Rotterdam (Olanda). De asemenea, comerțul cu produse alimentare este redus şi amenințat de blocajele și controalele la frontiere, măsuri luate pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

Cu regret putem spune că aceste „lovituri” le primesc în special statele mari exportatoare şi desigur producătoare de produse agricole.

Sunt cunoscute deficitele şi excedentele de produse alimentare pentru fiecare stat în parte. În prima fază, de pe urma blocajelor comerciale, vor suferi mai ales statele sărace, care au stocuri limitate şi resurse slabe pentru a reînoi aceste rezerve. Dar, dacă perioada de aplicare a acestor măsuri de restricţionare a transporturilor transfrontaliere se prelungeşte vor apărea probleme şi în statele mari producătoare şi care nu pot să mai exporte surplusul intern. Probabil acestea vor face şi o presiune mai mare pentru redeschiderea legăturilor comerciale şi reluarea transporturilor de produse alimentare.

În situaţia actuală, închiderea restaurantelor şi a hotelurilor a lăsat, indirect sau direct, pe unii dintre fermieri fără cumpărători. Chiar dacă retailerii cunosc un vârf în vânzările de alimente către populaţie, acum aproape fiecare dintre noi mănâncă acasă iar creșterea vânzărilor din magazinele alimentare nu este suficientă pentru a absorbi toate produsele perisabile. Cel puţin aceasta este situaţia în statele cu o agricultură bine dezvoltată.

Rispa alimentară. Câtă mâncare se aruncă?

Se apreciază că până la o treime din totalul producţiei de alimente este pierdută sau irosită în timpul procesului de producţie şi înainte/după ce ajunge la consumatorul final. În țările mai sărace multă hrană se pierde în timpul producției și al depozitării. În țările dezvoltate mâncarea este irosită mai ales de consumatori și supermarket-uri.

Concluziile unui studiu efectuat de Institutul Wageningen Economic Research arată că, pe măsură ce „bogăția crește”, consumatorii aruncă tot mai multe alimente. Studiul mai arată că se aruncă de două ori mai multă mâncare decât se credea anterior. Astfel, la nivel global, consumatorii irosesc, în medie, până la 727Kcal/zi/locuitor, faţă de numai 526 Kcal/zi/cap în 2005. În timp ce estimările FAO din perioada 2005-2007 aratau că fiecare locuitor a irosit, în medie, 214 Kcal/zi/cap.

La nivel global, risipa alimentară reprezintă în medie eschivalentul a cinci euro/zi/locuitor!

Practic, fără risipa alimentară s-ar putea hrăni cinci oameni în loc de patru!

Reducerea deșeurilor şi risipei almentare este şi o provocare cheie în perspectiva creşterii populaţie globale precum şi pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform ONU, alimentele irosite și pierdute reprezintă echivalentul a aproape 10% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

Cercetătorii indică câteva soluții simple pentru reducerea risipei alimentare: schimbarea comportamentală şi reducerea dimensiunilor de porțiilor alimentare. Schimbarea comportamentală este foarte importantă şi este nevoie de încurajarea cumpărătorilor să treacă de la cumpărarea în exces sau „impus” la cumpărarea „suficientă”, cu gândul că puteți cumpăra şi în altă zi.