În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri au renunţat să mai ţină animale, deoarece consideră că activitatea nu are viitor!
CREŞTEREA ANIMALELOR: VISUL DEVENIT COȘMAR
Marian Bobocea, fermier din comuna gălăţeană Barcea, creşte 28 de văcuţe şi cultivă 65 ha de teren cu grâu, floarea-soarelui, porumb şi lucernă. Are și un lot de păşunat.
„Anul trecut, seceta ne-a terminat cu totul, nu am făcut nimic la porumb. Am avut 40 ha. L-am cosit şi balotat cât am putut de repede. Nu pot lăsa baloţii mari în câmp peste noapte, pentru că vin hoţii şi mi-i fură. Am păţit-o recent. Au rămas câţiva baloţi pe arie şi în toiul nopţii au dispărut!”, spune agricultorul.
Crescătorul s-a chinuit să însămânţeze 15 ha cu grâu; abia a putut să pregătească terenul devenit asfalt în lipsa umidităţii. Către sfârşitul lunii octombrie ploile au mai înduplecat terenul și a reuşit să termine lucrarea.
SUBVENŢIE PENTRU 4 VACI DIN 28
Fermierul are o mare durere pe suflet de câțiva ani: „Mă doare foarte tare că în urmă cu patru – cinci ani, APIA m-a prins în evidenţe cu patru vaci și iau subvenţie numai pe aceste animale. Or, eu am avut şi peste 30 de capete. Am făcut transfer cu animalele pe numele soţiei, dar degeaba. Mi s-a spus să aştept că se va modifica situaţia atunci când se vor reinventaria efectivele, adică o dată la 5 ani! Nu ştiu cum în cazul altor crescători de animale s-a putut! Probabil nu am avut tupeul şi relaţiile necesare!”, a spus Marian Bobocea.
A VÂNDUT TĂURAŞI PENTRU A-ȘI ACHITA DIN CREDITE
În aceeaşi comună, Romeu Burciu are o îngrăşătorie de tăuraşi. Şi crescătorul de animale gălăţean a trecut cu greu o perioadă extrem de dificilă. „Am efectivul de animale diminuat, am rămas cu 40 de capete pentru că am fost nevoit să vând pentru a-mi achita o parte din creditele împrumutate de la bănci. Am încărcat un camion cu 40 de viţeluşi pentru o firmă din Arad, care a achiziţionat animalele în viu la preţul de 8,5 lei/kg. Apoi, am livrat unei unităţi de abatorizare din Botoşani carcasă la 13,5 lei/kg”, ne-a declarat fermierul.
DATORII DA, RECOLTE BA
Romeu Burciu este mâhnit şi pentru că a dat chix cu un proiect privind modernizarea exploataţiei zootehnice: „Am depus la AFIR un proiect în valoare de 1,43 milioane de euro pentru construcţia unei ferme de taurine la îngrăşat, cu punct de abatorizare. A fost eligibil, dar nefinanţabil în 2020. Pentru aceasta a trebuit să plătesc consultantul cu o sumă enormă”.
Crescătorul de animale are de dat la bancă 434.000 lei cheltuiţi pentru înfiinţarea culturilor agricole pe cele 156 ha pe care le lucrează. „Anul a fost extrem de prost, am încasat 10.500 lei pe nişte rapiţă şi am un teanc de procese-verbale de calamitate pentru celelalte culturi, afectate în proporţie de 100%. Nu am de unde să plătesc integral ratele. Am găsit o modalitate prin care am reuşit să eşalonez creditele până la noua recoltă”, a susţinut Romeu Burciu.
FERMA CU 40 DE BOVINE
Ferma de vaci cu lapte a familiei Ersek din comuna mureşeană Adămuş are un efectiv de 40 de capete. Animalele sunt în mare parte din rasa Bălţată Românească, la care se adaugă şi câteva exemplare de Bălţată cu Negru Românească.
Ferma este împărţită în două: în gospodăria din Adămuş sunt cazate 15 vaci cu lapte, iar alte 25 sunt ţinute într-un saivan amenajat pe păşunea din afara comunei. Zilnic, se colectează în jur de 300 litri de lapte, vândut unui procesator cu 1,2 lei/l.
Crescătorii de animale sunt fraţii Sandor şi Zoli Ersek, ajutaţi, aşa cum poate, de tatăl lor David, ajuns la venerabila vârstă de 70 de ani.
FĂRĂ PĂŞUNE, RENUNŢĂ LA ANIMALE
Fermierii din Adămuş recunosc că nu au apucat să se dezvolte şi nici nu au făcut proiecte pe fonduri europene. „Cei mai mulţi sunt la acelaşi nivel al efectivelor, nu deţin mai mult de 40 de vaci. Sunt familii care nu mai mulg, lăsând viţeii să sugă. Trist este că unii au renunţat la animale. E multă muncă, nu sunt îngrijitori şi activitatea nu-i plătită la adevărata valoare. Avem furaje suficiente pentru iarnă, produse de pe 12 ha de teren lucrat. De trei ani nu mai punem porumb din cauza mistreţilor, îl cumpărăm de pe piaţă. În 2012, primisem 9 ha de la Primărie. Noi le-am declarat la APIA, dar şi alţi crescători au făcut la fel cu aceeaşi suprafaţă. Era clar suprapunere de teren. S-a modificat situaţia, iar pe noi ne-au mutat în nişte moine cu trestie!”, a explicat Zoli Ersek.
Pentru familia Ersek, viitorul este incert. Se judecă pentru o bucată de păşune de 22 ha cu Primăria. Dacă va pierde procesul, va fi nevoită să vândă animalele şi ar dispărea sursa de venit.
CRED ÎN ROSTUL ASOCIERII
În urmă cu aproape doi ani, familia Ersek a adunat în jurul său alţi iubitori de animale şi a înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Adămuş, care a ajuns la un efectiv de aproape 100 de capete. „Ne punem mare bază în ea pentru că numai uniţi, putem mişca lucrurile în favoarea noastră”, au gândit crescătorii.
În septembrie am dus la abatorul din Focşani 14 văcuţe, adică jumătate din efectiv. Erau pentru reformă, dar au fost şi tăuraşi. Am primit un preţ de nimic: 11 lei/kg la vita adultă şi cu doi lei mai mult pentru tăuraşi. Capul, organele interne, seul au rămas bonus la unitatea de abatorizare. Tot e bine, că am păstrat în fermă efectivul matcă – MARIAN BOBOCEA, fermier din Barcea, jud. Galați
LIPSA PĂȘUNILOR DĂ BĂTĂI DE CAP
Pentru fermierii din Adămuș, jud. Mureș, suprafața de păşunat este o mare problemă. Au avut contract cu Primăria până vara trecută, când terenul a fost concesionat prin atribuire directă unui crescător care a ofertat o sumă mai mare. Procedura i-a nemulţumit şi au contestat în instanţă modul de organizare a licitaţiei.
un articol de
MARIAN MUŞAT
