Ele sunt multe şi ţintesc tocmai acest obiectiv. Aducerea fondurilor europene în localităţile noastre nu se poate face, însă oricum, ci doar urmând o anumită cale, prin care să se poată stabili direcţionarea acestor fonduri şi, mai ales, modul în care vor fi ele folosite.

Prin urmare, este nevoie, înainte de toate, de identificarea obiectivelor care trebuie să fie atinse şi apoi de conceperea şi scrierea unor proiecte prin care să se motiveze necesitatea realizării obiectivului şi foloasele pe care le aduce, acum şi în perspectivă, comunităţii respective.

Reiese de aici că este necesar ca la primării să existe oameni care să identifice ţintele şi mai ales să dorească, cu ardoare, să le şi înfăptuiască. Asemenea oameni deosebiţi i-am întâlnit în comună bănăţeană Ghilad, judeţul Timiş. Voi vorbi despre ei pentru că activitatea oamenilor de aici merită să fie cunoscută şi să devină un exemplu de urmat şi pentru alţii. Spun acest lucru pentru că ei au reuşit să oprească declinul economic şi social al localităţii, şi i-au dat perspectivă de dezvoltare în viitor.

Istorie

Ghiladul are în prezent un număr de peste opt sute de case şi 1800 locuitori. De curând, localitatea a devenit din nou comună, după ce, timp de zeci de ani, a fost un sat care aparţinea de comuna Ciacova.
Despre Ghilad şi destoinicia oamenilor săi s-a mai auzit în trecut, nu numai în Banat, ci şi pe plan naţional. Dintotdeauna, locuitorii de aici şi-au dorit să fie în „fruncea” celorlalte localităţi.

Aici, pe timpul agriculturii cooperativizate, activitatea agricultorilor a fost îndreptată, cu preponderenţă, spre creşterea oilor pentru lână şi carne. Aici, cu sprijinul subsemnatului, împreună cu doctorul veterinar Ştefan Polverejan, cu preşedintele unităţii Viorel Şipeţan şi cu inginerii de la CAP, locuitorii satului, prin aplicarea ştiinţei, au reuşit să creeze o populaţie nouă de oi, cu parametrii genetici deosebiţi, care a deţinut, pentru mai mulţi ani, un loc fruntaş pe naţiune la producţia de lână.

Localitatea Ghilad mai este renumită în ţară, e drept, doar de către cunoscători, datorită talentului deosebit al unui om de cultură care s-a născut aici. Este vorba despre pictorul naiv Viorel Cristea, care, prin tablourile sale, i-a impresionat nu numai pe specialiştii români din domeniu, ci şi pe cei de peste hotare (Canada, SUA, Germania, URSS, Iugoslavia, Franţa, Portugalia, Elvaţia, Thailanda).

Prezent

Astăzi, Ghiladul revine din nou în atenţia publicului prin activitatea deosebită pe care o desfăşoară un alt talent artistic ieşit din comun, poreclit „Pavarotti din Ghilad”. Este vorba despre Costel Busuioc, care a impresionat puternic juriul spaniol, care selectează din popor, prin concurs, mari talente ale muzicii vocale.

Dar localitatea va redeveni cunoscută, sunt sigur, şi prin activitatea deosebită a primăriei comunei şi îndeosebi a primarului, Cornel Guran. El este acela care ne demonstrează practic, că atunci când se doreşte cu adevărat să se realizeze ceva, când omul este bine informat şi perseverează în preocupare, se pot găsi fonduri care să fie aduse în sat şi transformate în fapte măreţe în folosul comunităţii.

Primăria a întocmit şi accesat proiecte de dezvoltare rurală în valoare de peste 1.450.000 de lei. Cu ajutorul banilor, s-a restructurat şi renovat radical centrul comunei. Au realizat un parc frumos şi l-au pus în valoare, printr-o statuie, pe omul şi pictorul naiv Viorel Cristea, cel care a dus faima talentului artistic nativ românesc peste mări şi ţări.

Primarul Cornel Guran şi colaboratorii săi au renovat clădirea primăriei, au pus în valoare clădirea şcolii, au renovat şi modernizat clădirea căminului cultural şi, ceea ce este mai important, au clădit din temelii un edificiu special şi modern pentru grădiniţa cu o sută de locuri. Dotarea materială a grădiniţei, utilităţile şi modul de funcţionare a acesteia, sunt demne de cea mai evoluată localitate urbană.

Tot pe bază de proiecte, primăria a pietruit o parte din drumurile comunei, a reabilitat drumul care face legătura cu localitatea Gad, a introdus apa în casele oamenilor şi a asfaltat drumul principal care leagă oraşul Ciacova de Ghilad şi pe care-l continuă până la Deta. În total, s-au pietruit peste 20 Km de drumuri şi s-au asfaltat altele, pe o distanţă de 5 kilometri.

Cei care au cunoscut Ghiladul înainte de 2004 şi vin acum în localitate, se vor convinge că aici oamenii doresc cu adevărat să aducă civilizaţia urbană şi în comuna lor. Ei vor fi de acord cu mine că aici, locuitorii comunei au găsit şi au pus în fruntea lor un manager cu calităţi deosebite, un vizionar al satului urbanizat de mâine, un om care ştie să valorifice cu eficienţă, în folosul obştei, toate oportunităţile financiare, economice şi sociale ale momentului.

Dacă ai drum prin Banat nu ezita să vizitezi această localitate sau să intri în contact cu primăria pentru un schimb de informaţii, la adresa de email primariaghilad@yahoo.com.

În faţa acestor deosebit de frumoase realizări, efectuate într-un termen relativ scurt, şi cunoscând modalitatea de accesare a fondurilor europene, pot să-ţi spun, cititorule din mediul rural cu responsabilităţi obşteşti, că şi tu poţi să faci ca ei. Trebuie doar să doreşti cu adevărat acest lucru.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008