La jumătatea lunii aprilie, a început onorarea comenzilor de tinere plante pentru culturile din câmp, în paralel cu livrarea ultimelor fire de răsaduri necesare spațiilor protejate – sere și solarii.
„Foarte mulți cultivatori s-au întors cu fața spre legumele românești, se caută creațiile noastre de la an la an, atât cele vechi, cunoscute, tradiționale, cât și creațiile recente, obținute și introduse de curând în cultură. Ca număr de răsaduri, pe primul loc s-au situat, ca cerere, tomatele pentru spații protejate. Hibridul Siriana a fost cel mai solicitat, urmat de H2 Buzău și H3 Buzău, creații recente hibride care au început să fie cerute de cultivatori, cât și tomate de tip Cherry, cunoscutele soiuri obținute la stațiunea noastră. După aceea putem vorbi despre cererea de răsaduri de ardei, soiurile Buzău 10, Galben Superior, Arum, ardei capia Cosmin, o linie nouă de ardei pentru spații protejate, (Linia 3) care se află în curs de testare la ISTIS. Vine din urmă vânăta H1 Buzău, un hibrid care a fost deja omologat, cu fructul mare, zicem noi – un concurent de temut al hibridului Aragon care se cultivă de ceva timp în România și e apreciat de cultivatori pentru producția ridicată, dar care este foarte scump datorită faptului că sămânța este hibridă”, ne-a declarat Costel Vînătoru, șeful Laboratorului de genetică și ameliorare al SCDL Buzău.
Portofoliu generos de plante aromatice și condimentare
Portofoliul SCDL Buzău este completat cu oferta generoasă a plantelor aromatice și condimentare, unde se detașează busuiocul, cu cinci varietăți (Aromat de Buzău, Violet de Buzău, Dulce, Limonero și Grecesc). „Nu trebuie omisă Lophanthus Anisatus – o plantă meliferă nouă, obținută, aclimatizată și introdusă în cultură anul trecut – care a prins piața. Cererea este nesperat de mare, nu am crezut că această plantă va avea acest impact în ceea ce privește solicitarea pe piață, deoarece foarte mulți apicultori au lansat comenzi mari de semințe și de răsaduri, noi sperăm să ne achităm onorabil de acoperirea lor”, a susținut omul de știință buzoian.
Castravetele pentru diabet (Momordica charantia) și Kiwano (Cucumis metuliferus) sunt, de asemenea, plante din ce în ce mai solicitate de cultivatori. Așadar, pe lângă legumele tradiționate, sunt soiuri și hibrizi noi de plante aclimatizate și introduse în cultură la Stațiunea Buzău.
„Sigur, pentru viitor, noi dorim ca alte plante să fie extinse în cultură, specii la care lucrăm și care sunt avansate în ceea ce privește aclimatizarea. Pe lângă acestea, avem în vedere reabilitarea plantelor vechi cum ar fi: topinamburul, bobul, lintea, fasolița, specii care au fost neglijate în cultură. Chiar și chimenul – o plantă din flora spontană, dar, din păcate, nu o găsim în România în suprafețe de teren organizate și cultivate cu această specie condimentară, medicinală, deosebit de valoroasă. Avem multe varietăți de chimen, una destul de avansată și, din punct de vedere al ameliorării, sperăm s-o introducem și pe aceasta la omologat, deoarece a fost stabilizată genetic, oferind și o productivitate ridicată”, a precizat Costel Vînătoru.
La Buzău, cercetarea e în toi!
Mai multă sămânță de Mursalski chai. O altă plantă nouă din care cercetătorii SCDL Buzău speră să producă mai multă sămânță anul acesta este Sideritis scardica, cunoscută popular sub denumirea de Mursalski chai. Cultura se prezintă foarte bine, a rezistat bine peste iarnă și în ziua documentării noastre, (la jumătatea lunii aprilie) se afla în faza emiterii tijelor florale. Și această plantă a început să fie cerută datorită calităților sale aromatice, folosită la prepararea ceaiurilor și ca plantă medicinală.
Un soi de leuștean înmulțit prin sămânță. „Iarăși o realizare a unității, zicem noi – recentă și valoroasă -, este omologarea unui soi de leuștean. Deși leușteanul este prezent de foarte mult timp în România, el s-a cultivat sporadic și mai mult pe cale vegetativă prin despărțirea tufei. Noi am reușit obținerea unui soi care se înmulțește prin sămânță, produce sămânță foarte bine în condițiile pedoclimatice ale țării noastre, având și potențial de producție foarte mare. L-am avut în cultură comparativă cu soiuri de top de la firmele din afară, iar acesta a ieșit net superior față de celelalte creații prin productivitate și mai cu seamă prin aroma deosebită, puternică, specifică acestei specii, care se păstrează foarte bine pe toată perioada anului. Cultura este deosebită, foarte frumoasă la această dată, în scurt timp va emite și aceasta tijele florifere. Noi vom produce sămânță de leuștean și începând cu anul viitor vom avea în portofoliu spre vânzare soiul Aromat de Buzău”, a precizat cercetătorul.
10 combinații hibride de tomate în cultură comparativă. Anul acesta, în câmpurile unității buzoiene sunt în testare zece noi combinații hibride de tomate, introduse în cultură comparativă cu hibrizi de top aflați pe piață. Oamenii de știință speră ca măcar una dintre acestea să fie superioară și să permită înscrierea în viitor spre omologare. Speranța lor este ca aceste combinații hibride să întrunească toate calitățile pe care și le-au propus în obiectivele de ameliorare: productivitate ridicată, rezistență sporită la agenții patogeni și, nu în ultimul rând, gust și aromă, pentru că asta caută consumatorul. De aceea cultivatorii și-au îndreptat atenția spre legumele românești, sub presiunea constantă a consumatorului care dorește pe masă produse aromate și gustoase.
În lucru, două soiuri de varză timpurie și de vară. Stațiunea Buzău derulează un proiect cu Ministerul Agriculturii cu cei zece hibrizi de tomate pe care i-a avut în lucru, dar și cu hibrizi de pătlăgele vinete și castraveți. Eforturile cercetătorilor sunt însumate pentru obținerea unor soiuri de varză timpurie și de vară, pentru că în piață nu există nici o creație românească care să facă față condițiilor climatice și să fie agreată de cultivatori. „Avem un proiect care vizează obținerea de creații hibride pentru spații protejate și pentru câmp, sperăm ca și acest proiect să se finalizeze cu bine. Nutrim speranța ca aceste combinații hibride pe care noi le avem în testare să manifeste fenomenul heterozis și să îndeplinească condițiile de omologare, cât și cele cerute de legumicultori”, a susținut șeful Laboratorului de genetică și ameliorare al SCDL Buzău.
Cultivare rezistente la stresul termohidric
La stațiunea mai există în desfășurare un alt proiect ce vizează evaluarea patrimoniului genetic la stresul termohidric, prin care se urmărește obținerea de soiuri și creații hibride biologice cu sporită rezistență la secetă și la arșiță, la condițiile vitrige cu care se confruntă legumicultorii în ultimii ani în câmp și în spații protejate. Omul de știință Costel Vînătoru recunoaște că este destul de greu să se obțină creații biologice total rezistente la secetă. Nu se pot face legume fără apă, însă s-a demonstrat că anumite soiuri au rezistență sporită la tipul de stres termohidric. Or, menirea cercetătorilor este ca, în urma evaluării, să se identifice cultivarele care oferă rezistență sporită și să fie promovate, mai ales atunci când condițiile climatice nu sunt potrivite, când se anunță secetă sau temperaturi ridicate, așa cum se întâmplă în ultimii ani în România.
VECHI CREAȚII ROMÂNEȘTI ADUSE… ACASĂ!
„Noi ținem foarte mult la conservarea patrimoniului genetic autohton, ba chiar am reușit să aducem din afară foarte multe creații românești care s-au pierdut pentru că nu am avut un program și o strategie de păstrarea a acestui incomensurabil tezaur național. Am reușit să repatriem soiuri vechi, tradiționale, cum ar fi Bizon, De Țigănești, care altădată erau apreciate în cultură sau chiar cum este cazul vinetelor Danubiana și Bucureștene sau chiar a soiului de ceapă de Buzău, cel care a stat la baza creațiilor cunoscute ca Ceapa Diamant și Aurie de Buzău. Le-am găsit în băncile de gene europene și de peste Ocean, și în urma unor protocoale și contracte am reușit să aduc acasă semințele. Acum le avem în faza de răsad; sperăm să le reabilităm și să le introducem în programul de selecție conservativă. Lucrăm pe mai multe planuri, deși finanțarea este ca și inexistentă în cercetare, încercăm să ținem pasul cu cerințele cultivatorului, consumatorului și procesatorului”, a precizat Costel Vînătoru.
PRIMA RECOLTĂ DE CĂPȘUNI
Ferma de căpșuni a lui Titi Spânu din comuna Băleni, județul Galați, a dat prima recoltă înainte de Paști.
Cunoscutul căpșunar, cel care a lucrat un deceniu și jumătate în fermele italiene și a căpătat destulă experiență în cultivarea acestor fructe, a ieșit pe piață cu rodul muncii sale. Miercuri, 27 aprilie, a avut spre vânzare fix 41 kg de fructe proaspete, coapte și aromate, la prețul de numai 10 lei kilogramul. Fermierul ne-a declarat că se făcuse destulă coadă la lădițele lui. Să mai spunem că marfa s-a vândut ca pânea caldă? Inutil! „Încă de anul trecut am amenajat pentru cultivare o suprafață de trei hectare cu căpșuni – două în câmp și unul în solar. Am adus material săditor din Italia, mai multe soiuri de la cele mai timpurii și până la cele târzii. Așa că m-am asigurat de o producție constantă până spre sfârșitul anului”, ne-a declarat Titi Spânu.
Fermierul din Băleni susține că începând cu primele zile ale lunii mai a recoltat și a oferit zilnic spre vânzare chiar și o tonă din ”fructele evenimentelor”, așa cum mai sunt denumite căpșunile ce simbolizează întoarcerea zilelor fericite. “Soiul Roxana pe care-l cultiv este considerat a fi printre cele mai productive și mai parfumate; în condiții bune de cultură, o plantă rodește peste 1,5 kg de fructe, toate de mărime mare, foarte uniforme și ușor de cules. Stolonii sunt foarte rezistenți la boli și la temperaturile deosebit de scăzute din timpul iernii. Însă cea mai bună producție o dau căpșunile Irma, soi a cărui tulpină fructifică destul de mult, gustul lor fiind inconfundabil și aromat”, a susținut Titi Spânu.
După cum ne spune, afacerea este una de familie, cultura este exclusiv ecologică, iar investiția pe un hectar l-a costat mai bine de trei miliarde de lei vechi. Titi Spânu este convins că o va amortiza în doi-trei ani.
Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016
