Seceta schimbă planul de culturi. Care este miza? - Revista Ferma
6 minute de citit

Seceta schimbă planul de culturi. Care este miza?

În condițiile în care nu toate terenurile au fost supuse evaluărilor, este foarte probabil ca suprafața ocupată cu culturi afectate să fi fost cu mult mai mare. Pe acest fond, asociat altor provocări climatice și economico-politice actuale, fermierii din România s-au văzut puși în situația de a lua măsuri cât mai hotărâte, pentru a își securiza situația financiară internă și pentru a își asigura continuitatea în activitatea de producție.

CEA MAI MICĂ RECOLTĂ DE PORUMB ÎN 40 DE ANI

Într-o asemenea conjunctură s-a aflat în această toamnă și fermierul Vasile Balcan, din Roman, județul Neamț care, în condițiile realizării în anul 2022 a celei mai mici recolte de porumb din ultimii 40 de ani, adică din întreaga sa viață de agricultor, a decis ca pentru anul agricol 2022-2023 să diminueze în mod drastic suprafața destinată culturilor de primăvară și să înființeze culturi de toamnă pe suprafețe aproape dublate.
”Am avut o suprafață de aproximativ 1200 hectare cu porumb iar recolta medie a fost de 2,5-2,6 tone porumb boabe/hectar. Cea mai mare producție a fost de aproximativ 3,6 tone/ha, dar numai pe o suprafață de aproximativ 200 hectare. Recolta de porumb a fost foarte, foarte mică, în raport cu tehnologia aplicată. În faza în care porumbul era la înălțimea de 1 m, plantele arătau impecabil. Dar, din cauzele lipsei de apă și arșiței, solul s-a uscat instant până la adâncimea de 30 cm și același lucru s-a întâmplat cu porumbul. Rădăcina porumbului poate coborî și până la 1-1,5 m în sol, dar pământul fiind extrem de uscat pur și simplu planta nu a mai putut rezista”, explica Vasile Balcan.

strategii antiseceta 2_b

START CU SECETĂ ÎN NOUL SEZON

În zona Moldovei, nici semănăturile din toamna 2022 nu au putut fi realizate în condiții optime, din punct de vedere al rezervei de apă în stratul 0-30 cm, astfel încât lucrările s-au desfășurat greoi și fermierii au pornit anul agricol 2023 cu emoții suplimentare.
”Anul acesta, seceta pedologică a fost accentuată și prelungită. Nu am putut miza pe existența unor rezerve satisfăcătoare de apă în stratul 30-100 cm. Astfel, pe baza experienței precedente și a condițiilor specifice din toamna 2022, precum și pe baza prognozelor meteo care nu indică refacerea acestor rezerve de apă, în perioada următoare, cel puțin până la începutul lunii decembrie 2022, am decis să semănăm culturi cerealiere de toamnă pe suprafețe mai mari”, spune Vasile Balcan.
Culturile înființate în toamna 2021 au beneficiat de rezerva de apă creată pe moment în stratul 0-30 cm atât în iarnă cât și în primăvară, astfel încât, într-un an atât de secetos, cei de la Marsat au reuşit să obţină rezultate pe deplin mulțumitoare. Vorbesc despre recolte de 8,1 tone/ha orz și 6,6 tone/ha la grâu.

Vasile Balcan anti seceta 01_b

Evoluția condițiilor climatice din anul 2022 a fost cu totul nefavorabilă agriculturii. Nu numai că ne-a creat emoții, așa cum se întâmplă anual atunci când lucrezi în aer liber, ci chiar a reprezentat un factor limitativ și distrugător al producțiilor.
VASILE BALCAN
Director general MARSAT Roman

TEHNOLOGIA ESTE AFECTATĂ DE COSTURILE INPUTURILOR

Chiar dacă suprafețele ocupate cu culturi cerealiere de toamnă au fost extinse într-o proporție semnificativă, rămâne totuşi întrebarea legată de viitorul nivel al producțiilor, în condițiile în care, din cauza altor factori decât condițiile climatice, fermierii sunt puși în situația de a reduce intensitatea intervențiilor pe lanțul tehnologic de producție.
”Pe lângă vreme, în luarea deciziilor privind înființarea și întreținerea culturilor din anul agricol 2023 au intervenit și majorările exasperante ale costurilor cu inputurile agricole. Din acest motiv, unii fermieri ori reduc mult, ori chiar renunță la anumite verigi tehnologice. Acest lucru, în corelație cu evoluția vremii, va fi reflectat în nivelul și calitatea recoltelor de anul viitor. De exemplu, din cauza prețurilor foarte mari ale fertilizanților, noi am redus cantitatea de îngrășăminte administrate. Reducerea pe care am aplicat-o a fost în proporție de 25-30%. Am stabilit acest nivel, deoarece am luat în calcul și faptul că, în condițiile secetei din anul 2022, în sol nu a fost valorificată întreaga cantitate de fertilizanți pe care am administrat-o. Sunt însă fermieri care au renunțat cu totul la fertilizare, din cauza creșterii exorbitante a prețurilor, ajungându-se și la peste 6250 lei/tonă azotatul de amoniu, o creștere cu aproape 70%. Deci, rămân mari îndoieli legate de faptul că la anul recolta va crește proporțional cu suprafața!”, explica specialistul.

 

STRUCTURA DE CULTURI ÎN 2023

În cadrul SC Marsat SA Roman, județul Neamț, din suprafața totală de aproximativ 2800 ha, în anul agricol 2022-2023 în structura de culturi au fost incluse: rapiță (400 ha, față de 200 ha în 2021), grâu (750 ha, față de 400 ha în anul 2021), orz (200 ha, față de 100 ha), triticale (150 ha), ceea ce înseamnă un total de 1600 ha cu culturi de toamnă, respectiv 57% din suprafața totală, față de maxim 28% în anul 2021.

„În acest an agricol nu vom putea asigura mai mult de 90% din cantitatea optimă de fertilizanţi recomandată de știința domeniului”.

coperta carte 1_b

70 DE ANI DE CERCETARE AGRICOLĂ LA LOVRIN (1946-2016)
La Editura ArtPress Timişoara a apărut monografia intitulată „Şaptezeci ani de cercetare ştiinţifică agricolă la Lovrin (1946-2016), realizată de Dr. ing. ION. D. ŞANDRU, renumit cercetător care, timp de 60 de ani, respectiv din anul 1958, a slujit cercetarea agricolă din ţara noastră, contribuind prin rezultatele obţinute la creşterea prestigiului naţional şi internaţional al Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin.
După cum mărturiseşte autorul, cartea „a rezultat dintr-o legătură între un om şi o instituţie… aleşi de destin şi istoria Lovrinului”. Omul „îngândurat, îngrijorat şi, nu în cele din urmă, înfricoşat de răul cel mare care ar putea urma, am simţit nevoia de a aniversa cei 70 de ani prin scrierea istoriei S.C.D.A. Lovrin”.
Cartea, care se adresează tuturor celor care s-au „adăpat” sau au folosit „roadele” cercetărilor de la Lovrin, poate fi obţinută de la Editura ArtPress Timişoara, telefon 0751086221, 0751155831.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →