Secetă cruntă și pierderi de 30% din producție în vestul țării. Culturile ”luptă” pentru o picătură de apă… Tânăr fermier din Bihor, trage un semnal de alarmă.
Un fermier din Cheșa, comuna Cociuba Mare (județul Bihor), trage un semnal dur privind situația din agricultură: costuri record, secetă și incertitudine totală.
SECETĂ CRUNTĂ, PIERDERI DE 30% ÎN VEST
Deficitul de apă e major, riscul de pierderi e pe măsură.
Bogdan Laurențiu Ban, fermier din a treia generație de agronomi, spune că zona se confruntă cu o „secetă pedologică extremă”.
- doar 190 l/mp de apă acumulați în sol
- necesar: aproximativ 300 l/mp pentru condiții normale
- pierderi estimate: până la 30% din producție
„Dacă nu vin ploi în următoarea perioadă, situația va fi drastică”, avertizează Bogdan Laurențiu Ban.
Vezi situația cu rezerva de apă a solului pe regiuni!
PRODUCȚII SUB PRESIUNE, COSTURI ÎN CREȘTERE
Deși tehnologia este respectată și culturile arată bine vizual, realitatea economică este alta:
- investiție medie: ~5.000 lei/ha
- preț îngrășăminte (uree): ~4.000 lei/tonă
- prag de rentabilitate la o producție de 5 tone/ha la grâu
Bogdan Laurențiu Ban „Noi ne așteptăm la 8-9 tone de grâu într-un an normal. Acum nici nu vreau să mă gândesc că am putea coborî la 5 tone.”
PIAȚĂ VOLATILĂ ȘI CONTRACTE DE SIGURANȚĂ
Pentru a-și proteja investiția, fermierul a contractat din timp o parte din producție:
- contract forward: 5 t/ha grâu
- preț: 0,80 lei/kg
Însă piața rămâne instabilă: „Azi e 82 de bani, mâine poate fi 78. Nu ai predictibilitate”, spune descumpănit tânărul bihorean.
SCHIMBARE STRATEGICĂ: MAI PUȚIN PORUMB, MAI MULTĂ RAPIȚĂ
În fața secetei și a arșiței din ultimii ani, fermierii își regândesc structura culturilor:
- 80% culturi de toamnă
- rapița devine cultură-cheie (60 ha în 2026)
„Culturile de primăvară vor pierde teren. Nu mai avem apă și avem arșiță exact la polenizare”, arată Bogdan Laurențiu Ban.
DECIZIE RADICALĂ: FĂRĂ PLUG
Pentru a conserva apa și a reduce costurile, ferma a renunțat la arătură inclusiv la culturile de primăvară. Decizia a avut drept efect: economie de combustibil, umiditate mai bine conservată, răsărire rapidă chiar și în condiții de secetă.
„NU MAI VORBIM DE PROFIT, CI DE SUPRAVIEȚUIRE”
Mesajul fermierului este clar și îngrijorător:
Tânăr fermier din Bihor: „Mai demult știai că muncești și faci bani. Acum muncești și nu știi dacă îți mai plătești datoriile.”
Într-un context dominat de schimbări climatice și presiuni economice, agricultura românească intră într-o nouă etapă – una în care adaptarea rapidă face diferența dintre continuitate și faliment.
CONCLUZIE AMARĂ:
Fermierii performanți încă rezistă, dar depind tot mai mult de factori imprevizibili. Fără ploi și fără stabilitate în piață, 2026 riscă să devină un an critic pentru agricultura din vestul României.
