Agricultura se află din nou în centrul unei dispute majore la nivel european, după ce planurile de reformă ale Politicii Agricole Comune au fost catalogate de miniștrii UE drept „parțial catastrofale”.

La Consiliul Agricultură desfășurat luni, 22 septembrie, la Bruxelles, miniștrii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au dezbătut intens planurile de reformă propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC), precum și structura bugetară a UE după 2027.

Tonul discuțiilor a fost dominat de critici dure, multe voci acuzând Comisia că încearcă să fragmenteze un mecanism care a stat la baza integrării europene timp de peste șase decenii.

Nemulțumirile au vizat în special reducerea bugetului agricol, introducerea Fondului de Parteneriat Național și Regional (PNR) și transferul unei părți din responsabilități la nivelul statelor membre. Majoritatea miniștrilor au considerat că aceste propuneri riscă să submineze atât coeziunea Uniunii, cât și condițiile de concurență echitabile între fermierii din diferite țări, scrie Agrarheute.

Hansen: Utilizarea eficientă a fondurilor limitate

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a admis că planurile Comisiei au stârnit îngrijorări, dar a încercat să aducă unele clarificări. În opinia sa, fondurile agricole ale UE sunt limitate și trebuie utilizate cât mai eficient, în special pentru programe care pot stimula competitivitatea și promovarea produselor europene.

El a contracarat temerile statelor membre potrivit cărora reformele ar putea duce la o erodare a „condițiilor de concurență echitabile” pe piața unică, precizând că aceste aspecte vor fi atent verificate în procesul de aprobare a planurilor naționale. Hansen a mai reamintit că bugetul minim pentru PAC, estimat la circa 300 de miliarde de euro după 2027, ar putea fi suplimentat de către guvernele naționale.

România, păcălită la împărțirea banilor europeni: creșterea de 18% este falsă! Irigațiile și procesarea, eliminate de la finanțarea UE!

Critici ferme din partea statelor membre

Reacțiile miniștrilor agriculturii au fost însă mult mai tranșante. Franța, prin vocea ministrului Annie Genevard, a respins ideea alocării bugetului minim PAC direct la nivel național și a avertizat că fragmentarea regulilor ar putea duce la disparități majore între agricultorii europeni.

Ministrul italian Francesco Lollobrigida a mers chiar mai departe, acuzând Comisia că „aruncă peste bord” un mecanism care a funcționat timp de peste 60 de ani.

În aceeași linie, Portugalia, prin ministrul José Manuel Fernandes, a catalogat propunerile drept „experimente” periculoase într-o perioadă în care agricultura europeană se confruntă cu multiple crize – de la schimbările climatice, la volatilitatea piețelor și presiunile geopolitice.

Din Slovacia, Richard Takáč a criticat planurile de degresiune și plafonare, avertizând că acestea ar afecta direct fermele mari, care reprezintă aproximativ 80% din suprafața agricolă a țării sale. Potrivit acestuia, astfel de măsuri ar penaliza tocmai unitățile productive care asigură competitivitatea Slovaciei în sectorul agricol.

În contrast, miniștrii din Suedia și Finlanda au avut o abordare mai nuanțată, salutând gradul sporit de flexibilitate acordat statelor membre și reducerea birocrației. Ei au recunoscut totuși că simplificările propuse nu compensează în totalitate îngrijorările legate de finanțare.

România: Poziție fermă pentru revizuirea bugetului pentru agricultură

România, prin ministrul agriculturii Florin Barbu, s-a poziționat tranșant împotriva propunerilor Comisiei. Ministrul a subliniat că agricultura nu poate fi ghidată prin „jaloane” birocratice, ci prin finanțări consistente, iar securitatea alimentară nu poate fi garantată prin „ținte” abstracte, ci prin produse de calitate.

Poziția României a fost clar exprimată în cadrul reuniunii: țara noastră respinge actuala propunere de buget a Comisiei Europene și solicită o revizuire profundă.

Argumentul central este că Politica Agricolă Comună trebuie să rămână distinctă și să fie gestionată exclusiv de miniștrii agriculturii în cadrul Consiliului, fără a fi amestecată cu alte politici europene. În plus, dezvoltarea rurală ar trebui să beneficieze de o finanțare separată, independentă de fondurile de coeziune.

Barbu a cerut, de asemenea, un buget separat pentru Programul UE pentru școli și un pachet financiar dedicat pentru sectorul viti-vinicol, considerat vital pentru economia rurală. În viziunea sa, alocările financiare pentru PAC trebuie majorate la un nivel care să susțină investițiile în reziliența fermelor, în securitatea alimentară și în dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale.

România a transmis și un semnal direct privind necesitățile interne: fermierii au nevoie de finanțări corecte pentru irigații, zootehnie și procesare. Doar astfel pot fi sprijinite competitivitatea, continuitatea și echitatea în mediul rural.