E primul an din noua orânduire europeană, cu Politica Agricolă Comună complet revizuită, îşi va intra treptat în drepturi. Se vrea mai verde, mai echitabilă şi mai orientată spre performanţă. Cum se traduce asta? În primul rând, prin măsurile deja anunţate de condiţionare a activităţilor agricole de impactul asupra mediului şi a climei, inclusiv de plata anumitor subvenţii în funcţie de eco-schemele adoptate de către fermieri.
O altă strategie vizează fermele mici care vor să depăşească stadiul de subzistenţă şi vor beneficia de un sprijin mai bine direcţionat.
În ceea ce priveşte flexibilitatea PAC, aceasta s-ar traduce prin posibilitatea ca statele membre să-şi poată adapta măsurile generale la condiţiile locale. Acestea se regăsesc, cel puţin teoretic, în Planurile Naţionale Strategice care, cu chiu cu vai au fost în cele din urmă aprobate, la finele anului trecut. Inclusiv PNS-ul României, cu lacunele lui cu tot. Şi sincer, nu vreau şi nu-mi doresc să anticipez apariţia unor situaţii generate de măsuri heirupiste sau care servesc anumitor interese, aşa cum s-a întâmplat, în urmă cu mulţi ani, cu Tratatul de aderare… Şi ştim bine cum ne-am umplut ţărişoara şi agricultura cu nedoritele „steguleţe roşii” pe care ni le arăta UE. Cam atât cu flexibilitatea… Mai spun doar că unii pur şi simplu nu ar trebui lăsaţi de capul lor, mai ales când iau decizii privind mersul agriculturii!
În ceea ce priveşte implementarea noilor regulamente, cu siguranţă va urma o perioadă dificilă. O confirmă şi oficialii europeni. Cu ocazia Consiliului Agricultură și Pescuit din decembrie 2022, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la planurile strategice incluse în politica agricolă comună (PAC), mai ales în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Cu toţii și-au declarat disponibilitatea de a pune în aplicare planurile naționale începând cu ianuarie 2023, însă cu rezerva că primul an va fi deosebit de dificil, mai ales în ceea ce privește instituirea unor sisteme de control care să asigure punerea în aplicare corespunzătoare a PNS-urilor.
Şi să nu uităm că producătorii agricoli se confruntă în continuare cu creșteri semnificative ale prețurilor la energie și combustibili, precum și cu numeroase dificultăți de ordin logistic. Situația în ceea ce privește accesibilitatea îngrășămintelor a rămas critică la nivel european și nu e deloc de neglijat impactul pe care acest lucru l-ar putea avea asupra perspectivelor generale ale recoltei din acest an.
2023 stă, de asemenea, sub presiunea preţurilor ridicate şi în creştere ale alimentelor.
Şi încă nu s-a lămurit pe deplin care va fi impactul financiar al noilor prevederi PAC asupra fermierilor! Cine va suporta costurile „înverzirii” fermelor, dincolo de eco-scheme, digitalizare şi proiecte la care nu toţi au acces?!
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
