România a fost al 7-lea producător agricol din UE în 2023, conform datelor Eurostat publicate astăzi, 13 noiembrie.
PRODUCȚIA AGRICOLĂ DIN ROMÂNIA, ÎN CREȘTERE
Valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a scăzut cu 1,5% în 2023, comparativ cu 2022, până la 537,1 miliarde de euro, însă România se numără printre ţările UE a căror valoare a producţiei agricole a crescut de la un an la altul, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Scăderea uşoară din 2023 vine după o creştere de 19% în 2022, când valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a atins un maxim istoric de 545,4 miliarde de euro.
Declinul din 2023 a pus capăt unui unui trend crescător care a început în anul 2010, şi s-a datorat în principal scăderii volumul producţiei (minus 2,3%), în timp ce preţurile nominale ale bunurilor şi serviciilor agricole au crescut uşor cu 0,8%.
TOP 10 STATE MEMBRE ÎN CARE A CRESCUT VALOAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE
Chiar dacă valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene a fost mai mică în 2023 comparativ cu 2022, au fost 10 state membre (printre care se numără şi România) unde această valoare a crescut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (26%) şi Slovacia (12%), urmate de Luxemburg, Franţa, Belgia şi România.
Puţin peste jumătate (51%) din valoarea producţiei agricole europene a provenit în 2023 din culturile agricole (273,6 miliarde euro, în scădere cu 6% faţă de 2022) şi 39,9% a venit din sectorul de creşterii animalelor (214,3 miliarde euro, în creştere cu 2% faţă de 2022). Restul de 9,2% a venit din serviciile agricole (25,4 miliarde de euro) şi activităţile neagricole indivizibile (23,8 miliarde de euro).
Mai mult de jumătate (57,8%) din valoarea producţiei agricole a UE a fost realizată în 2023 în doar patru state: Franţa (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro) şi Spania (65,6 miliarde euro). Urmează în ordine: Ţările de Jos (41,5 miliarde euro), Polonia (36,8 miliarde euro) şi România (22,2 miliarde euro). Împreună aceste şapte state membre au fost responsabile pentru trei sferturi (76,5%) din valoarea producţiei agricole a UE în 2023.
Modificările valorii producției agricole și ale consumului intermediar în 2023 au condus la o creștere cu 0,5% a valorii adăugate brute generate de agricultură.
CITEȘTE ȘI: Piaţa cerealelor în pragul crizei, Rusia exportă mai puţin. Urmează (şi) un război comercial?
FORȚA DE MUNCĂ ÎN AGRICULTURA UE, ÎN 2023
Tendința descendentă a volumului forței de muncă agricolă în Uniunea Europeană a continuat în 2023. Aportul de muncă agricolă a fost echivalentul a 7,6 milioane de lucrători cu normă întreagă.
Majoritatea forței de muncă din agricultură este forță de muncă nesalariată, echivalentul a 5,3 milioane de lucrători cu normă întreagă în 2023. Forța de muncă salariată a fost echivalentul a 2,3 milioane de lucrători cu normă întreagă în 2023.
Există o tendință de scădere de lungă durată a numărului de persoane care lucrează în sectorul agricol al UE; în perioada 2008-2023, rata medie de scădere a volumului de muncă agricolă utilizată a fost de 2,6% pe an. Tendința descendentă a continuat în 2023, deși estimată într-un ritm ușor mai lent (-1,8%).
În majoritatea statelor membre a fost utilizată mai puțină forță totală de muncă agricolă decât în anul precedent, cu contracții deosebit de puternice și reînnoite în Danemarca (-11,3%), Finlanda (-11,2%), Letonia (-10,9%) și Bulgaria (- 7,3%). Cu toate acestea, au existat unele țări în care volumul de muncă utilizat în 2023 a fost estimat a fi mai mare, creșterile din România (+7,3%), Cipru (+6,3%) și Malta (+3,6%) fiind cele mai puternice.
În câteva țări UE, în special în Cipru, Ungaria, România și Belgia, a fost utilizată mai multă forță de muncă agricolă salariată în 2023 decât în 2022, reflectând parțial o creștere a cerințelor de angajare în vârfurile sezoniere. Acest lucru a fost adesea în contrast cu scăderea generală a cantității totale de forță de muncă agricolă utilizată.
