Compuşii de bază din celulele vii sunt proteinele formate din secvenţe de aminoacizi. Plantele sintetizează aminoacizi şi polipeptide din elemente primare, C, H, O, luate din aer, dar şi N, P, K, oligo şi microelemente, luate din sol.
Aminoacizii sunt ingredientele fundamentale în procesul de sinteză a proteinelor. Aproximativ 20 de aminoacizi sunt implicaţi în procesele fiziologice curente. Studiile au dovedit că aceştia pot influenţa activităţile fiziologice ale plantei direct sau indirect.

Există două tipuri de molecule: levogir sau L şi dextrogir sau D, în funcţie de reacţia acestora la lumina polarizată. Trebuie reţinut faptul că L-aminoacizii iau parte în procesele biologice din proteine având activitate metabolică, iar D-aminoacizii nu au nici un efect şi nu sunt metabolizaţi.
În general, aplicarea foliară a aminoacizilor este corelată cu cerinţa plantelor şi, în special, în etapele critice de creştere. Plantele absorb aminoacizii prin stomate, absorbţia fiind proporţională cu temperatura şi umiditatea mediului.
Aminoacizii pot fi furnizaţi pentru plantă atât prin încorporare în sol, cât şi prin tratamentul seminţelor. Ei ajută la îmbunătăţirea microflorei solului, facilitând astfel asimilarea elementelor nutritive.

Influenţe directe asupra plantelor şi solului
• Sinteza proteinelor. Proteinele îndeplinesc diverse roluri: au funcţie de structură, funcţie metabolică (enzime), funcţie de transport şi funcţie de depozit (se creează un stoc de aminoacizi folosiţi la nevoie). Doar L-aminoacizii sunt asimilaţi de plante, D-aminoacizii nu sunt recunoscuţi de enzime şi, prin urmare, nu pot participa la sinteza proteinelor. Aminoacizii obţinuţi prin sinteză nu pot fi utilizaţi de plante.
• Rezistenţă la stres. Stresul (temperaturile ridicate sau scăzute, umiditatea, îngheţul, atacul dăunătorilor, grindina sau inundaţiile) are un efect negativ asupra metabolismului plantelor, cu o reducere corespunzătoare a calităţii şi cantităţii producţiei agricole.
Aplicarea foliară înainte, în timpul şi după condiţiile de stres furnizează plantelor aminoacizii care sunt direct legaţi de rezistenţa la stres fiziologic şi, astfel, plantele se pot recupera rapid.
• Efectul în fotosinteză. Plantele sintetizează carbohidraţi prin fotosinteză. O fotosinteză scăzută implică un proces lent de creştere şi consum energetic, ceea ce poate duce la epuizarea sau chiar la moartea plantei, deoarece clorofila este molecula responsabilă pentru absorbţia energiei luminoase.
L-Glicina şi L-Acidul Glutamic sunt metaboliţi fundamentali în sinteza clorofilei, ce ajută la creşterea concentraţiei acesteia din plante şi conduce, în mod direct, la un nivel foarte ridicat de fotosinteză, în final culturile fiind mai verzi şi mai luxuriante.
• Acţiune asupra stomatelor. Stomatele sunt structuri celulare care controlează echilibrul hidric al plantelor, absorbţia nutrienţilor, dar şi a gazelor.
Deschiderea stomatelor este controlată de factori externi (lumină, umiditate, temperatură şi concentraţia de săruri) şi de factori interni (concentraţia de aminoacizi, acid abcisic etc). Stomatele sunt închise când lumina şi umiditatea sunt reduse, dar şi când temperatura şi concentraţia de sare sunt ridicate. Atunci când stomatele sunt închise, fotosinteza şi transpiraţia sunt reduse, astfel absorbţia de marco şi microelemente scade, respiraţia este crescută şi determină consumul de glucide din rezerva internă. În acest caz, rezultatul metabolic al plantei este negativ, catabolismul este mai mare decât anabolismul şi, în consecintă, creşterea plantei este oprită.
Acidul L-Glutamic acţionează ca agent osmotic în citoplasma celulei şi favorizează deschiderea stomatelor.
• Efectul de chelatare a microelementelor. Aminoacizii au un efect de chelatare pentru micronutrienţi. Atunci când aceştia sunt aplicaţi împreună cu microelemente, absorbţia şi transportul de micronutrienţi în interiorul plantei este mai rapidă şi mai uşoară. Acest efect este datorat acţiunii de chelatare sau efectului de permeabilizare a membranei celulare. L-Glicina şi Acidul L-Glutamic sunt cunoscuţi ca fiind cei mai eficienţi agenţi de chelatare pentru microelemente.
• Sinteza aminoacizilor şi a fitohormonilor. Aminoacizii sunt precursori sau activatori de fitohormoni, fitoalexine şi substanţe de creştere. L–Metionina este precursorul etilenei şi al unor factori de creştere precum Espermina şi Espermidina. L-Triptofan este precursor pentru sinteza Auxinei, fiind disponibil doar în cazul în care hidroliza proteinelor se realizează enzimatic.
În cazul în care hidroliza este realizată prin tratarea cu acid sau baze (ca în multe ţări europene), aminoacidul L-Triptofan este distrus. L-Arginina induce, prin formarea de hormoni, sinteza de flori şi fructe.
• Polenizarea şi formarea fructelor. Polenizarea este transportul de polen la pistil şi, în urma fecundării, se formează fructele. L-Prolina ajută la fertilitatea polenului, L-Lizina, L-Metionina şi Acidul L-Glutamic sunt aminoacizii esenţiali pentru polenizare şi pentru viabilitatea organelor de reproducere. Aceşti aminoacizi măresc capacitatea de germinare a polenului, dar şi lungimea tubului polinic.
• Echilibrul microflorei solului. În agricultură, echilibrul florei microbiene din sol este o cerinţă de bază pentru mineralizarea materiei organice şi, de asemenea, pentru un sol bine structurat şi fertil.
L-Metionina este precursor de etilenă – hormon de creştere responsabil pentru ramificarea şi consolidarea rădăcinilor, dar şi de iniţierea relaţiei dintre plante şi microorganismele simbionte (nodozităţi, micorize). L-Metionina ajută bacteriile din sol să-şi consolideze pereţii celulelor, să se dividă şi să crească rapid.
• Alte influenţe generale. Acidul L-Glutamic şi L-Aspartic, prin transaminare, dau naştere unei serii de aminoacizi. L-Prolina şi L-Hidroxi Prolina acţionează, în principal, în echilibrul hidric al plantei prin consolidarea pereţilor celulari, astfel creşte rezistenţa la condiţiile climatice nefavorabile.
L-Alanina, L-Valina şi L-Leucina îmbunătăţesc semnificativ calitatea fructelor. L-Histidina ajută la o mai bună şi mai rapidă maturare a fructelor.

Text şi foto: NATUREVO

„GAMA ROOTIP ŞI KERAFOL – STIMULATORI DE TOP ÎN PORTOFOLIUL NATUREVO”
În compoziţia produselor de stimulare din portofoliul Naturevo – Kerafol, Kerafol Evo, Rootip Basic şi Rootip Mix – găsim toţi aminoacizii menţionaţi în acest articol, în forme asimilabile şi cu o compoziţie garantată. Mai mult decât atât, aminograma produsului KERAFOL conţine nu mai puţin de 19 aminoacizi, iar în compoziţia produsului sunt 24% aminoacizi liberi disponibili imediat pentru plante.

Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)